17 decembrie 2014. 25 de ani?

„În ianuarie, rezervele de hrană se subțiaseră destul de mult. Rația de porumb a scăzut drastic și s-a anunțat că o rație suplimentară de un cartof avea să fie introdusă pentru a o compensa. Apoi s-a descoperit că cea mai mare parte a recoltei de cartofi înghețase în grămadă, fiindcă nu fusese acoperită destul de temeinic. Cartofii deveniseră moi și decolorați și numai câțiva mai erau comestibili. Uneori zile întregi animalele nu aveau de mâncare nimic altceva în afară de tărâțe și sfeclă furajeră. Foametea parcă li se așezase dinaintea ochilor. Era însă de o necesitate vitală să ascundă această stare de lucru de lumea din afară. (…)

Către sfârșitul lui ianuarie, a devenit evident faptul că trebuiau procurate niște cereale de undeva. În zilele acelea, Napoleon apărea foarte puțin în public și își petrecea tot timpul în casă, care era păzită la fiecare ușă de câini cu o înfățișare fioroasă. Iar când ieșea, apariția sa avea loc de o manieră ceremonioasă, cu o escortă de șase câini care-l înconjurau de aproape și mârâiau la oricine se apropia prea mult. (…)

Patru zile mai târziu, spre seară, Napoleon a convocat toate animalele la o adunare în curte. După ce s-au strâns toate la un loc, Napoleon a ieșit din casă purtând ambele lui medalii – pentru că de curând, își decernase lui însuși „Erou-Animal, Clasa Întâi“ și „Erou-Animal, Clasa a Doua“, – cei nouă câini uriași trepidând în jurul lui și scoțând mârâituri care dădeau tuturor animalelor fiori pe spinare. (…)