30 de ani de sistem bancar în România. Mihai Bogza: La finalul lui 1998 eram într-o situație dramatică cu sistemul bancar. A fost nevoie de mult curaj să trimitem băncile cu probleme în faliment, în frunte cu Bancorex, cea mai mare bancă. Guvernatorul Mug

Am un mare regret, că prea puțini din cei care au devalizat și fraudat băncile au plătit. Mi s-a uscat mâna de câte plângeri penale am semnat și am trimis la Parchet.

Mihai Bogza, 64 de ani, a fost vice-guvernator al BNR între 1998-2004, la 42 de ani, una dintre cele mai dificile perioade. La preluarea mandatului, el a fost desemnat de către Consiliul de Administrație să se ocupe de Supravegherea bancară, poate cel mai vulnerabil punct al BNR și al României în acel moment. Bancorex, cea mai mare bancă, și Banca Agricolă – instituții controlate de stat și devalizate de clientela politică dar și de grupuri private – distorsionau piața bancară, monetară și valutară. Cele private – Banca Dacia Felix, Credit Bank și Columna – nu puteau fi trimise în faliment pentru că legislația nu era clară, iar Bancoop, Banca Albina și Banca Internațională a Religiilor raportau indicatori falși, ele fiind în realitate în faliment. Raportul dintre credite neperfor­mante și capitalul băncilor ajunsese la 264%. Plus că mai erau și băncile populare, care erau o bombă cu ceas pentru că atrăgeau bani de la populație și dădeau credite care nu mai erau rambursate.

„La sfârșitul lui 1998 eram într-o situație disperată. Plus că începusem și discuțiile de aderare la Uniunea Europeană și eram conștienți că nu puteam să intrăm în UE cu sistemul bancar pe care îl aveam. Instituțiile financiare internaționale nu mai erau dispuse să ne împrumute dacă nu luam măsuri. Așa că a trebuit să facem ceva.“