Adrian Munteanu, auditor de securitate cibernetică, după atacul la ANCPI: România nu are nevoie de instituții noi și nici de mai multe hârtii, ci de un DNSC întărit, de servicii comune de securitate oferite de stat și de reguli care dor - instituțiile car

♦ După o săptămână în care cadastrul a stat blocat, un auditor care verifică de 25 de ani sisteme informatice declară pentru ZF că soluția nu e încă o instituție, ci un model simplu: „control central, servicii comune și responsabilitate locală clară“ – cu un DNSC întărit ca personal, capacitate tehnică și inspecție, și cu servicii comune de securitate oferite de stat instituțiilor care nu-și pot permite propriii experți ♦ Amenzile pentru instituțiile publice nu rezolvă nimic, a argumentat el: „amenzile plătite din buget au un efect redus. În final, tot contribuabilul achită sancțiunea“; ce ar durea cu adevărat: evaluarea conducerii, aprobarea proiectelor noi și accesul la finanțări – „o instituție care nu își poate proteja sistemele actuale nu ar trebui să primească automat bani pentru încă un proiect de digitalizare“ ♦ Diagnosticul lui, susținut de ce vede în audituri: între ce scrie în legi și ce există efectiv în infrastructurile publice, distanța e „cam cât de la Pământ la Lună“ – instituții fără inventarul sistemelor („informațiile acestea sunt în mintea unui om și nicăieri fizic“), conturi instituționale folosite la cumpărături online „cu aceeași parolă ca cea de la serviciu“ și bani dați pe consultanță despre sisteme care nici nu există în infrastructură ♦ În cazul ANCPI „nu există nicio scuză“ pentru peste șapte zile de indisponibilitate – „există organizații cu sisteme mult mai complexe și cu timp maxim de restaurare totală de 48 de ore“; iar miza e a tuturor: „datele acelea nu sunt ale ANCPI: sunt date despre identitatea noastră, despre proprietățile noastre“

Atacul cibernetic de le Agen­ția pentru Cadastru (ANCPI), care a blocat de peste o săptămână activi­ta­tea instituției dar și piața imobiliară ar trebui să fie declanșatorul unei schimbări de substanță a modului în care este tratată securitatea cibernetică în mediul public: nu inventarea unei instituții noi ci întărirea celor existente și introdu­cerea unor sancțiuni cu impact real pentru autoritățile și echipele de conducere care tratează superficial subiectul.

„România nu are nevoie de mai multe hârtii. Are nevoie ca riscul cibernetic să producă efecte concrete asupra bugetelor, proiectelor și carierelor manageriale“, a declarat pentru ZF Adrian Munteanu, pro­fesor universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, auditor de securitate cibernetică ates­tat de DNSC și expert al ENISA – agenția Uniunii Europene pentru securitate cibernetică – în managementul riscurilor, cu 25 de ani de misiuni de audit în spate. Adică un expert plătit să verifice, pe teren, dacă apărarea instituțiilor există sau doar figurează în documente.