Adrian Vasilescu, BNR: Bani și idei legate de bani

Recenta alegere a Consiliului de Administrație al BNR, cu un mandat pentru octombrie 2014-octombrie 2019, a fost urmată de dezbateri publice aprinse. Am văzut, cu această ocazie, că în jurul rolului ce-i revine instituției fundamentale a statului, banca centrală, în societatea românească dăinuie încă multe confuzii. Se impun, deci, clarificări.

Prima clarificare necesară e legată de importanța legii. Contrar multor afirmații, multor presupuneri, Banca Națională nu-și ordonează activitatea după cum îi taie capul pe cei care o conduc: membri ai Consiliului, executivi ori neexecutivi. Și, desigur, nici după cerințele vocilor din spațiul public. Obiectivele, direcțiile de acțiune, marja de inițiativă și limitele inovației, ce reglementează BNR și ce nu reglementează, ce supraveghează și ce nu supraveghează – totul e stipulat  în legi. Și nimeni, absolut nimeni, nu-i poate cere Băncii Naționale să facă nimic din ceea ce legea nu-i cere să facă. Sau să nu facă tocmai ceea ce legea îi cere să facă. Deși, de multe ori, i se reproșează Băncii Naționale că nu face… mai cu seamă ce legea îi interzice expres să facă.

Competența echipei (personalul – termen folosit în limbajul specialiștilor în resurse umane) constituie o altă temă năpădită de confuzii și de interpretări „după ureche“. Ceea ce se înțelege greu, sau nu se înțelege deloc, este faptul că la BNR lucrează o echipă a cărei competență s-a clădit timp de 134 de ani.  Nu, nu e nicio exagerare. În arhivele Băncii Naționale, în dosare îngălbenite de vreme, există numeroase documente scrise și fotografii de epocă ce păstrează mărturii elocvente despre vocația pentru lucrul bine făcut a generațiilor de experți ai acestei instituții unice. Iar tot ce s-a întâmplat timp de 134 de ani, din 1880 până astăzi – experiențe noi, conjuncturi noi, semnificații și sensuri noi –  este istorie adevărată. De-a lungul vremurilor, din rândurile elitelor formate la Banca Națională s-au făcut auzite voci care nu mai fuseseră auzite, îndemnând la ieșirea din amorțeală și cățărarea pe vârfuri înalte. O astfel de  stare de spirit, devenită dominantă în banca centrală, explică modul în care s-a născut aici, în splendidele palate, un stil de muncă ilustrativ nu numai ca fapt de civilizație, ci și ca operă de educație. Plecând de la înțelegerea adevărului că nu doar banii trebuie să alerge repede, ci și ideile despre bani. Ideile sănătoase, ideile avansate, racordate la mersul timpurilor.