Adrian Vasilescu, BNR: Capitalul uman poate să întoarcă roata istoriei… și chiar o întoarce

Analizând  legăturile dintre muncă și capital în România, interpretând cifre – oficiale sau pe cele obținute prin calcule proprii – profesorul Florin Georgescu a făcut istorie;  a întreprins cercetări privind  procesele de formare a capitalului, fază cu fază; a descris strategii, împrejurări favorabile sau nefavorabile, certitudini sau incertitudini, șanse, riscuri sau vulnerabilități specifice societății noastre, de la cele dintâi privatizări și până la starea capitalului în  prezent, tratând într-o manieră absolut inedită interferența capitalului negativ în multe dintre firmele românești. Cunoștințele și  experiența acumulate în cadrul corpului profesoral al ASE sau ca parlamentar, ca ministru de finanțe și ca prim-viceguvernator al Băncii Naționale,  au fost, desigur, un avantaj în cercetarea întreprinsă de profesorului Georgescu. Cele câteva mii de pagini, pe tema complexității și productivității capitalului – temă rar abordată în literatura economica românească,  au fost publicate de Editura Academiei.

Anul acesta este prezent în librării cu o nouă carte: „Avuția Națională a României”, apărută în  Editura Publica; o cercetare științifică, o analiză comparativă – în premieră în România – coordonată de profesorul Florin Georgescu, cu participarea unui grup de reputați specialiști din Banca Națională și de la Institutul Național de Statistică. A rezultat o lucrare de esență economică – avuția națională fiind un indicator în primul rând economic – dublată de analize psihologice și sociologice. Scopul – obținerea unei imagini complexe a avuției societății românești,  ca expresie concentrată a dezvoltării  durabile, imposibil de obținut  numai prin susținerea fluxului pe care îl definim creștere economică. Pentru că societatea are nevoie și de un stoc, de o zestre consistentă: avuția țării.

Tema promisă în titlul cărții, incitantă pentru cititorul preocupat de reflecții economice, se convertește în cele 200 de pagini  într-o sugestivă frescă social-economică, psihologică și culturală. Pentru că introspecțiile surprind potențialul economic al țării în relație cu standardul de viață al populației; resursele de capital în relație cu cele umane și sociale; capitalul produs – număr de clădiri, de drumuri, de autostrăzi, de poduri, de utilaje – în relație cu calitatea acestui capital. Toate reunite sub conceptul de avuție națională. Un concept ce a traversat timp, granițe, istorii, plecând de la cum se forma cândva capitalul și cum se împărțea venitul, între salarii, profit și dobânzi.