Adrian Vasilescu, BNR: Cât de aproape sau... de departe suntem de stabilitatea prețurilor? (2)

Prețurile, în economiile de piață, sunt mișcătoare. Oricum! Dacă mai intervin și  șocuri generatoare de crize, mișcarea lor – fie în sus, fie în jos – devine, inevitabil, agitată  si dezordonată. Orice risc, desigur, e o probabilitate. Dacă însă, la un moment dat, probabilitatea devine realitate în împrejurări în care intervin factori destabilizatori într-o țară ori într-un grup de țări – provocând  o inflație globală cum este cea care a debutat in 2021 fără să se fi încheiat încă – sună…  alarma. Care-i pericolul? S-a produs o dezordine generalizată în sistemul prețurilor, o destabilizare… și revenirea la stabilitate a devenit imperativă. Și iată cum, sub impactul  provocărilor,  cel  mai bun  activ pe care băncile centrale pot  să-l asigure în folosul țărilor lor, este stabilitatea prețurilor. O fac prin mobilizarea întregului  instrumentar al politicii monetare.

Alan Greenspan, in vremea in care conducea Fed-ul – întrebat  cum ar defini stabilitatea prețurilor – a sugerat o linie strategică, o stare de echilibru,   la nivelul căreia  să fie ordonate ratele anualizate ale tuturor prețurilor. Solicitat să dea și o cifră… a răspuns prompt: „2,0 %“! La  2,0 %, nici mai sus dar nici mai jos, creșterea prețurilor ar fi optimă. Răspunsul a făcut epocă. Rata de 2,0 % a devenit Râvnitul Reper. Băncile centrale l-au adoptat. Unele, mizează și azi pe  2,0 %, altele au recurs la adaptări impuse de realitățile interne.        

Când prețurile din SUA, din Regatul Unit, din Uniunea Europeană și din alte zone –  din toate acele țări deci care învață acum  că drumul cel mai lung pe care îl are de parcurs  inflația este acela din apropierea liniilor de sosire – vor ajunge pe aliniamentele  țintelor strategice, atunci abia va fi pus punct dezordinii! Care sunt țintele?  Acel 2,0 %  pentru SUA și  zona euro; 2,0 % +/- 1 punct procentual în Cehia;  2,5 % +/-1 punct procentual în România și Polonia; 3,0 % +/- 1 punct procentual în Ungaria. Rate pe care statisticienii le calculează ca medii pe 12 luni în urmă.