Adrian Vasilescu, BNR: Câți bani câștigăm și cum îi cheltuim

Sună… prietenos ce spunea Keynes, preluat de Krugman în timpul recesiunii din 2009: Europa politică și Europa din stradă  strigă „fără austeritate”. Iar noi, în România, în 2021, pe creasta celui de-al treilea val al crizei actuale, vrem „fără austeritate”. Cuvântul a fost înțeles îngust și folosit aiurea în timpul crizei precedente, a fost pus prea mult accent pe conotațiile lui morale puternice și mulți politicieni l-au folosit fără ca inspirația lor să fi atins forma cea mai bună.

E cert, acum, că nu austeritate este cuvântul la care să ne uităm și de care să ne legăm speranța în recuperarea așteptată, ci cu totul altul: corecție! Ceea ce a fost stricat din motive subiective, până când societatea, la nivelul unei mase critice, a înțeles gravitatea crizei, ori ce am avut și avem de suferit obiectiv din cauza forței cu care criza sănătății publice a lovit economia și relațiile sociale, va fi nevoie să fie corectat. O parte a și fost corectat. Dacă în trimestrul doi economia a fost dată peste cap și s-a rostogolit 12 trepte în jos  în trimestrele trei și patru am recuperat o bună parte din ce pierduserăm. Așa că la sfârsitul anului 2020 PIB-ul a avut o pierdere de altitudine de numai 3,9 la sută. Iar pentru acest an, potrivit prognozelor făcute de mari centre de analiză, între care FMI, avem șansa, după ce vom trage linie, să înregistrăm una dintre cele mai rapide creșteri economice din Uniunea Europeană.

Dar, privind în viitorul foarte apropiat, tocmai acest tip de creștere economică, în viteză, va avea nevoie de cea mai profundă corecție. Începând cu felul în care ne-am obișnuit, timp de mulți ani, să interpretăm acest PIB vitezoman. Fără să vedem ce lasă înapoi. Pentru că înapoi e istoria noastră. O istorie cu mulți ani de creșteri în viteză, cu niveluri ale PIB-ului de 7 sau 8 la sută, fără să-i fie asigurată sustenabilitatea. Iar un PIB nesustenabil a suportat în toate etapele creșterii plus, fără excepții, două neajunsuri pregnante: 1) bani prea puțini în bugetele gospodăriilor populației și 2) un suflu slab de înaintare, cum s-a întâmplat și în ultimii cinci ani pentru care avem rezultate finale, când ritmul de creștere de 7 la sută din 2017 n-a mai putut să fie susținut, pierzând trei puncte procentuale în următorii doi ani și  intrând în contracție în cel de-al treilea.