Adrian Vasilescu, BNR: Comentarii paradoxale despre locul României în tabloul european al prețurilor de consum

Un cunoscut analist economic se întreba recent, într-o emisiune TV, cum de zona euro a reușit să încheie anul 2023 cu o rată a inflației  „decembrie pe decembrie“ de 2,9 la sută, în timp ce în  România prețurile de consum au urcat de două ori și jumătate mai sus, până la… indicele european de 7,0 la sută. Nu a dat însă nicio explicație. S-a mulțumit doar să remarce, cu nejustificată dojană, că noi am urcat… până la a doua cea mai mare inflație între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. La o distanță apreciabilă de zona euro.

Comentariul analistului circulă acum pe internet. Așa că mulți dintre cei care îl citesc – ca și mulți dintre telespectatorii care l-au auzit în direct desigur – se opresc și  se vor opri inevitabil la cifrele invocate. Fără să aibă însă acces la datele și la judecățile de valoare care pun punctul pe i. Și care probează  că avem de-a face cu un paradox. Cu unul special, geometric, ce se referă la  o figură plană despre a cărei formă, privită superficial, sunt formulate  concluzii greșite.

În speță: figura plană conținând exclusiv cifre, fără explicații – cum este firesc să fie un tablou statistic – este „desenată“ lună de lună de EUROSTAT. Și încărcată, pe verticală și pe orizontală, cu valorile ce exprimă ratele inflației în  țările  UE. Pe două coloane: în zona euro și în toate cele 27 de țări membre. Cifrele privind locul pe care îl ocupă România, în acest tablou, sunt cele din comentariul care poate fi citit pe internet. Suntem pe locul 26, penultimul, ultimul lor revenindu-i Cehiei. La o privire superficială însă, aruncată pe deasupra întregului tablou, fără o analiză detaliată și aprofundată, rămâne nedecupat esențialul. Paradoxul, deci!