Adrian Vasilescu, BNR: Creșteri semnificative de prețuri în luna septembrie. Cei care susțin că încă din vară Banca Națională ar fi trebuit să intervină cu o creștere mai mare a dobânzii de politică monetară nu țin seama de motoarele care mișcă prețuril

Deseori în lunile din urmă, în dezbateri TV ori în ziare, multe online, se tună și se fulgeră împotriva comunicatelor INS, pentru că… una ar fi realitatea din piețele de consum și alta imaginea pe care ne-o înfățișează Statistica. Punctul culminant în această confruntare a fost marcat începând din 10 septembrie, când din calculele făcute de Statistica Oficială rezulta o scădere a mediei prețurilor la mărfurile alimentare, o ieftinire deci,  în timp ce în mass-media s-au înmulțit  semnalele că în România, în toamna lui 2021, cumpărăm cea mai scumpă mâncare din ultimii 13 ani. Paradoxal, și unii și alții au dreptate, cu amendamentul  că  în dezbaterea publică se face simțită și o doză de năduf.

La mijloc e o confuzie. Inflația, care în iulie și august își arătase din plin colții adunând scumpiri extravagante intervenite la electricitate, gaze naturale, combustibili, țigări, în septembrie  și-a extins aria de acțiune prin cuprinderea mai multor poziții din sectoarele mărfurilor alimentare și serviciilor. Extindere ce a fost instantaneu simțită de populație, încă din prima decadă de toamnă calendaristică,  indiferent unde își face târguielile, în zonele comerciale din București, Vaslui sau Șimleul Silvaniei. Dar, în mod obiectiv, această extindere nu avea cum să fie luată în calcul și de statisticieni, al căror comunicat din 10 septembrie  se raporta la realitatea de până la 31 august. Abia în comunicatul de marți, 12 octombrie a fost dat publicității un tablou în care au fost cuprinse și datele inflației din septembrie.

Ieri-dimineață, la ora 9, după o sumedenie de calcule, INS a venit cu  un comunicat în care a montat cinci filme ale inflației, numărând zilele de la 30 septembrie înapoi. Cinci filme în care a înglobat: 1) mișcările de prețuri din septembrie 2021 – rata lunară; 2)  cele de la începutul anului până la 30 septembrie – rata pe nouă luni; 3) cele pe 12 luni, exprimând rata anualizată față de septembrie 2020;  4) cele pe 12 luni față de precedentele 12 luni, exprimând rata medie a inflației; 5) rata armonizată a inflației cerută de Eurostat. O veritabilă defilare a structurilor inflației la zi, reflectată însă de valori medii în care se regăsesc toate influențele și toate șocurile suportate de prețurile de consum, din octombrie 2019 până la 30 septembrie 2021.