Adrian Vasilescu, BNR: Dezordinea globală a prețurilor și efectele ei

Cercul se închide, acum, după o sută de ani de la Primul Război Mondial, cu al patrulea atac inflaționist global. Iar România este și ea în interiorul cercului.  Cauzele sunt globale, dar manifestările specifice țin cu deosebire de cauze locale. Dovada cea mai elocventă este tabloul inflației din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu particularitățile lor.

Câteva note speciale ies pregnant în evidență. În primul rând, diversitatea răspunsurilor la  provocările unei crize în care riscurile cresc în progresie geometrică. Apoi, salturile mari, produse în timp relativ scurt, de la dezinflație la deflație și din nou la dezinflație. Și, mai cu seamă, schimbările radicale intervenite, în regiunea noastră, în dinamica acestui fenomen de importanță cardinală pentru sănătatea oricărei economii – inflația.

România, bunăoară, la cumpăna anilor 2019 – 2020, abia ieșise dintr-un lung ciclu inflaționist de factură locală. Un șoc din octombrie  2017 însă, ce s-a conjugat cu deficitul balanței comerciale și cu cel bugetar, a trimis în uitare un efort susținut timp de trei trimestre, al cărui rezultat a fost o bună poziționare a țării în tabloul european al inflației.