Adrian Vasilescu, BNR: Dozajul fin - sintagma de aur a politicii monetare

Reducerea dobânzii de  politică monetară – schimbare așteptată de firmele din economia reală, de populația preocupată de credite, de băncile comerciale, de analiștii financiari, de mass-media și de acea parte a opiniei publice interesată de evenimentele din piețele financiare –  a fost decisă vineri 5 iulie. După mai bine de doi ani  în care douăsprezece ședințe de politică monetară   urcaseră dobânda BNR de la 1,25 la 7,00 la sută. Nivel la care dobânda a rămas „staționară“ un an si jumătate.  Situație care a creat un orizont de așteptare  pentru ședința de săptămâna trecută.

Trecuseră deja trei ani și jumătate de la debutul actualului ciclu de dezordine  a prețurilor. Un timp pe care istoria îl va ține minte. În prima fază am avut parte de o creștere lentă, din ianuarie până în iunie 2021, urmată de  una galopantă, cu un vârf de 16,76 la sută în noiembrie 2022. Din decembrie 2022 –  ca rezultat al dozajului fin al dobânzii cheie, care urcase gradual de la 1,25  la 6,75 la sută – a început dezinflația! Cu scopul de a-i întări poziția noii faze, care debuta într-un climat extern si intern dominat de riscuri și de incertitudini, BNR – în ianuarie 2023 – a socotit că un plus de 25 de puncte de bază ar consolida dobânda de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută, nivel ce putea să rămână în vigoare mai mult timp. Dozajul a fost corect. Prețurile au crescut mai încet, tot mai încet, împingând rata anuală de la 16,37 la sută în decembrie 2022 până la 6,61 în decembrie 2023. Apoi, în ianuarie 2024, a intervenit un puseu înflaționist, prevăzut și anunțat de BNR, ce a urcat rata anuală la 7,41 la sută.  Subliniez, exclusiv în ianuarie. După care dezinflația și-a continuat cursa. Rata anuală din mai, comunicată în iunie de Statistică, este de 5,12 la sută. Ne-am  apropiat simțitor de linia de țintire de 1,50 – 3,50 la sută. Prognozele arată că vom intra în acest interval în 2025, odată cu Fed și BCE, acesta fiind anul în care sunt șanse ca lumea să scape de povara dezordinii prețurilor.

O criză de cinci ani. Nici Fed și nici Banca Centrală Europeană nu se așteptau ca în 2021 lumea să intre într-un ciclu inflaționist atât de lung. BCE, mai cu seamă, avea o altă bătălie de purtat atunci. În primăvara lui 2020 paisprezece țări din Uniunea Europeană, cele mai multe din zona euro, intraseră înÉdeflație. Acea fază a dezordinii prețurilor mai periculoasă decât inflația. Bătălia cu deflația a durat un an, fiind încheiată în mai 2021 cu o rată anuală ideală de plus 2,00 la sută, după care prețurile din zona euro au virat brusc în inflație! O inflație ce nu s-a stins în 2021 cum își  imaginase BCE! Cum a ajuns România la inflație? Cu o jumătate de an înainte, în vara lui 2020, când autoritatea pentru energie a decis liberalizarea prețului gazelor naturale, momentul se dovedise a fi fost potrivit. Încă din ianuarie 2020 țara intrase într-un proces robust de dezinflație. Gazele naturale s-au înscris în această cursă cu semnificative descreșteri de prețuri. Un comportament normal în care s-au încadrat până în iunie 2021.