Adrian Vasilescu, BNR: E cert: trăim împreună sub presiunea unei inflații agresive, care mușcă zdravăn din venituri, făcând să scadă puterea de cumpărare a banilor. Sunt vremuri ce împing mase largi ale populațiilor de pretutindeni, de la copii la bătrâni

Ședința de marți 10 mai, a Consiliului de Conducere al BNR, s-a înscris pe agenda acelor evenimente așteptate cu interes sporit de autorități, de responsabilii din economie, de mass-media și de publicul larg. Mai ales că,  în urmă cu mai multe zile, au început predicțiile. Analiști dintre cei mai cunoscuți, unii din bănci, alții din mediul academic ori din presă, au deschis un câmp larg pentru cele mai diferite opțiuni. Semnificativ este faptul că mizele pe creșteri ale dobânzii de politică monetară de 0,25 la sută au fost puține, cei mai mulți indicând modificări  între 0,50 și   1,25 la sută.  Așadar, comunicatul BNR, care menționa urcarea dobânzii  cu

0,75 de puncte de bază,  până la 3,75 la sută, nu avea cum să surprindă pe nimeni și nici nu a avut acest scop. Dimpotrivă, tocmai faptul că deciziile BNR de ieri nu au fost de  natură să surprindă pe nimeni este remarcabil. Pentru că dezbaterea pe marginea acestor predicții a fost în bună măsură lămuritoare. Și nu doar pentru publicul larg, nu doar pentru cei interesați de ratele la credite, ci și pentru piețe.

De reținut însă, cu deosebire, este punctul forte al comunicatului din 10 mai, și anume efectul scontat de BNR. Și anume, un echilibru solid între trei obiective de prim ordin, pentru obținerea căruia banca centrală nu se rezumă să-și calibrele corect dobânda de referință, ci activează întregul arsenal de care dispune. Scopul fiind să asigure, în cât mai scut timp, stabilitatea prețurilor, deodată cu stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor la depozite și cu un PIB sustenabil. Trei decizii, împreună, vin să susțină aceste obiective: 1) creșterea la 3,75 la sută a dobânzii de politică monetară; 2) păstrarea controlului ferm al lichidității în sistemul bancar; 3) menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii ale pasivelor în lei și valută din instituțiile de credit.