Adrian Vasilescu, BNR: Efectul de pendul a funcționat și a schimbat tendința pieței valutare

Vineri, 25 ianuarie, deprecierea monedei noastre față de cea europeană atinsese un vârf care a produs emoții în spațiul public: 4,7648 lei pentru un euro. O tendință conturată încă de la începutul acestui an, ce a dat ocazia câtorva politicieni și formatori de opinie să toarne gaz peste focul tot de ei aprins, susținând că Banca Națională în loc să fie preocupată de o intervenție în sprijinul leului, a manipulat cursul. Dincolo de ciudățenia acestei susțineri, o întrebare s-a impus și se impune: de unde știu ei că BNR n-a intervenit?…

O serie de aspecte, legate de rolul BNR în piața valutară, merită să fie analizate: 1) despre intervențiile care nu se fac la vedere, când este activată rezerva valutară, nicio bancă centrală din lume nu dă detalii; 2) celelalte tipuri de intervenții, corelate cu nivelul adecvat al dobânzii de politică monetară și cu rezervele minime obligatorii, au în vedere mai cu seamă dozajul optim al cantității de lei cu care operează băncile pentru a fi evitate atât surplusul, cât și deficitul de lichiditate;

3) în același timp, BNR asigură raporturi co­rec­te bănci-bănci și bănci-clienți pe piața valutară și pe cea monetară și pentru ca deprecierea leului să n-o ia razna. Și iată că, în prima zi bancară de după acest vârf de depreciere, efectul de pendul s-a produs.  Luni, 28 ianuarie, am văzut cum piața valutară și-a schimbat tendința. Au fost patru zile bancare la rând de apreciere a monedei noastre, întrerupte de două zile (1 și 4 februarie) de depreciere, după care marți, 5 februarie, leul și-a reluat aprecierea.