Adrian Vasilescu, BNR, explică ce a vrut să zică guvernatorul Isărescu despre faptul că trebuie să intrăm “la dietă”: Salarii după productivitate?! Asta-i „dieta”!

Săptămâna trecută, în conferința de presă, guvernatorul Isărescu a prezentat raportul asupra inflației. Raport prin care de mulți ani – trimestru de trimestru, fie că piața de consum e calmă ori agitată – BNR face analiza detaliată a fenomenelor și întâmplărilor legate de dinamica prețurilor. Din ianuarie 2021, când România a intrat în cel de-al șaselea ciclu inflaționist de după 1989, diferite tipuri de turbulențe globale, cuplate cu tensiuni locale, provoacă dezordine în sistemul intern al prețurilor. Și tot de atunci, neîntrerupt,  cotele interesului autorităților, experților, mass-media și al publicului – pentru edițiile succesive ale acestor analize – sunt în creștere.A

arent paradoxal, acest interes  continuă să crească… în loc să scadă, cum ar fi de așteptat, ca răspuns la influența schimbărilor din decembrie 2022. Pentru că atunci, la sfârșitul  anului cu vârful cel mai înalt al creșterii prețurilor, inflația a fost răpusă. Iar  ștafeta a fost  preluată de o altă fază, încă în desfășurare, cu rate anualizate ale dezordinii prețurilor care mai urcă încă… dar într-un ritm din ce în ce mai lent. Deci, dezinflație! În realitate însă nu e niciun paradox aici. Fiindcă această fază mai lentă toacă în continuare nervi și bani.

Întreaga lume – acolo unde dezinflația a înlocuit  inflația – s-a convins cât de capricioasă este această fază. Și cât de oscilante pot fi ratele anualizate ale dinamicii prețurilor în multe locuri,  cum aceste rate coboară câteva luni fluturând iluzia dezinflației, apoi urcă alte câteva luni amenințând cu întoarcerea inflației, pe urmă iar coboară ocupând locuri în anticamera deflației, mai apropiate sau mai depărtate de linia zero.