Adrian Vasilescu, BNR: Gazul turnat peste focul inflației are efecte perverse

Cum ne-am pricopsit noi cu încă o repriză de galop al prețurilor, cu debut în octombrie 2017 și care continuă să se joace cu banii noștri și cu nervii noștri? Și asta după ce, o bună bucată de timp, societatea românească testase și viața fără inflație.

Precedentul ciclu cu prețuri alergând în galop, ce îngrijorase populația și operatorii economici, și-a avut debutul în vara lui 2010. Șocul inflaționist din 2010 însă, provocat de cele cinci puncte procentuale în plus – de la 19 la 24 la sută – agățate de coada  TVA, începuse să piardă din putere după numai un an. Treptat, din 2011 până în 2015, dezinflația a luat locul inflației. Prețurile au continuat să crească, dar din ce în ce mai încet, ajungând să se miște în jurul valorii de 2 la sută, nivel al inflației considerat optim în întreaga lume.

În vara lui 2015, când a intervenit un nou șoc, de această dată provocat de scăderea bruscă a TVA la alimente cu 15 puncte procentuale, de la 24 la numai 9 la sută, urmat de reașezarea TVA la mărfuri nealimentare și la servicii în vechile tipare de dinainte de vara lui 2010, am avut o premieră în România: inflație negativă. Cum adică „inflație negativă“, s-au întrebat mulți, că doar cărțile n-o menționează? A fost numită așa, neconvențional, pentru că în esență nu era deflație.