Adrian Vasilescu, BNR: Inflația a schimbat obiceiurile de consum ale populației

Valul inflației globale a ajuns în anul IV fără să se fi spart. Cu puteri vizibil diminuate, însă! Prețurile continuă să crească, deci – dar mai încet, tot mai încet – dând expresie trecerii  inflației în faza ei cea mai calmă  dezinflația! 

Excepție fac acele țări cu mari economii care se confruntă cu deflația. China de exemplu, unde semnele de revigorare  a cheltuielilor de consum  nu se întrevăd încă, suportă dușul rece  al valorilor negative ale prețurilor. Ori Japonia, care după 25 de ani de deflație forțează un ritm moderat de creștere a inflației, până în jur de 2 la sută, fără să aibă însă  certitudinea că prețurile de consum nu vor începe din nou să scadă. Sau zonele în care inflația încă galopează. Banca Mondială, într-un tablou  global, a numărat patru țări cu inflații de câte trei cifre, între 104 și 200 la sută, și de trei ori mai multe cu câte două cifre, între 19 și 72 la sută. Repet: acestea sunt excepții.

Lumea, în acest timp,  are ca regulă generală dezinflația. Astăzi, cu probele dinamicii prețurilor de consum în față – măsurând într-o primă fază ascensiunile până în vârfurile inflaționiste din vara și toamna anului 2022, iar în faza a doua panta calmă a dezinflației din 2023, cu ușoare mișcări recurente în decembrie sau în ianuarie 2024 – avem imaginea cea mai semnificativă a strategiilor de politică monetară ale băncilor centrale din întreaga lume. Și, mai cu seamă, avem certitudinea acțiunii lor corecte. În sensul că, în 2021, nu s-au repezit să scoată săbiile într-o încercare disperată de a reteza dintr-o dată toate capetele balaurului dezlănțuit. Stăvilarele în calea inflației au fost ridicate rând  pe rând – în ritmuri accelerate în 2022, după ce a început războiul în Ucraina, și mai calme în 2023, cu ochii pe riscuri însă după întețirea conflictului din Orientul Mijlociu –  dar pretutindeni  răspunzând la aceeași comandă: „Atenție la dozaj!”…