Adrian Vasilescu, BNR: Inflația atacă pe extreme

Eurostat, care publică periodic comunicate cu referire la creșterile de prețuri, inserează de fiecare dată și un grafic ce redă, de-a lungul unei linii zero, locul fiecărei țări în topul inflației. În extrema stângă a graficului apare țara cu inflația cea mai mică, situată de regulă sub nivelul zero. În extrema dreaptă – țara cu inflația cea mai mare din UE. În acest sezon, România „joacă“ pe extrema dreaptă.

Paradoxal, din 2008 – ultimul an de dinaintea crizei – și până azi, inflația din România „a jucat“ uneori „pe dreapta“, înregistrând cele mai mari creșteri de prețuri din UE, alteori „pe stânga“, având cea mai mică inflație între cele 28 de țări. Din octombrie 2017, într-un nou ciclu inflaționist, a revenit „pe dreapta“, ocupând poziția 28, cu cea mai mare creștere de prețuri. Și iată cum societatea românească, după ce ani de zile a cochetat cu prea multă inflație, iar alți câțiva ani s-a împăcat cu prea puțină inflație, se vede preocupată acum de un nou efort de  normalizare a climatului inflaționist.

Sigur, fenomenul inflaționist, în țara noastră, are încă nevoie de analize detaliate. Pentru a-i fi bine cunoscute, sub toate aspectele, dimensiunile, specificul, cauzele. Mai ales că seria șocurilor inflaționiste din perioada octombrie 2017 – iunie 2018 ne-a convins și mai mult, dacă mai era nevoie, că lupta cu inflația a fost și rămâne grea. Îndeosebi fiindcă tratamentele ce pot fi aplicate au multe contraindicații. Dacă două curbe merg în tandem și sunt continuu comparate – curba dobânzii și curba inflației – și dacă acum inflația crește, e cert că nu putem avea dobânzi în scădere. Cresc și dobânzile. Dar iată că, în actualul ciclu inflaționist, în timp ce rata pe