Adrian Vasilescu, BNR: „Noul normal: transformările disruptive“

Cartea Danielei Niculescu Tolici, dedicată unei teme  de stringentă actualitate – „Transformările disruptive: noul normal” – apărută în editura PROUNIVERSITARIA, captează interesul întâi și întâi prin titlu, care ne duce cu gândul la celebra sintagmă a lui Schumpeter – „distrugerea creatoare”. La jumătatea veacului XX, marele profesor de la Harvard, Joseph A. Schumpeter, întrebându-se dacă poate capitalismul să supraviețuiască, demonstra că în viața economică pozițiile firmelor conservatoare, legate disperant de tradiții, sunt erodate de avansul firmelor inovatoare. Al acelor firme care revigorează creșterea economică, activitatea economică în general, deschizând căi spre viitor și asanând piețele de producție și de consum  prin scoaterea din joc a rivalelor rămase în urma timpului. Fenomenul, pe care Schumpeter l-a definit „distrugere creatoare”, a tot fost evocat de atunci în nenumărate alte tratate și studii. Dintr-un motiv de imensă însemnătate: pentru că, într-o lume în veșnică înnoire, esența capitalismului antreprenorial este exprimată de continua actualizare a pregătirii pentru competițiile economice. Competiții acerbe, de fapt o concurență tot mai aspră, tot mai necruțătoare,  nimicitoare chiar pentru companiile ce nu reușesc să se adapteze schimbărilor… prin schimbare.

Daniela Niculescu Tolici, în studiul despre transformările disruptive, nu face nicio referire la Schumpeter. Sintagma „distrugere creatoare” însă, intrată în circulație la jumătatea anilor 1940, când începea a treia revoluție industrială – revoluția   electronicii și a tehnologiei informației – mi se pare sugestivă pentru a sublinia cât de bine a ales autoarea neologismul disruptiv ca laitmotiv al recentei sale cărți. Pentru că a reușit să adune într-un singur cuvânt  tot ce definește actuala revoluție industrială, cea de-a patra, care se desprinde din cea de-a treia și transformă radical, printr-o succesiune de inovații tehnologice, stilul nostru de muncă și de viață. O revoluție digitală care, așa cum remarcă autoarea, modifică fundamental, prin amploare și complexitate, modul în care trăim, lucrăm, ne ducem viața zilnică. Și în care, cu certitudine, vor fi implicate „toate părțile interesate ale vieții globale” – politica, economia, relațiile sociale, sectorul public și cel privat, mediul economic, societatea civilă.

Dincolo de exercițiul intelectual pe care Daniela Niculescu Tolici îl propune cititorului, legat de toate aceste transformări inovative cu care revoluția digitală în plină desfășurare ne provoacă astăzi în tandem cu pandemia, cartea sa complexă, analitică și mai cu seamă profund implicată în actualitate este un util tratat de supraviețuire pentru firmele care înoată în apele reci și repezi ale noii normalități. Pentru cele mici și mari, chiar și pentru giganticele corporații, primele în pericol ca – amețite de succese trecute – să se lase pe tânjeală.