Adrian Vasilescu, BNR: Războiul și inflația - lovesc împreună?

Luni și marți, în dezbaterile  publice de la noi, a crescut  îngrijorarea legată de starea de război din Ucraina, ce ar pune în pericol atât prețurile de consum, cât și economisirile populației păstrate în depozite bancare. Unii analiști s-au referit la prognozele BNR, care ar fi depășite, pentru că inflația care va lovi împreună cu alte efecte ale războiului  va fi mult mai mare  decât cea previzionată.  Alții, au invocat ceea ce ei au numit „o criză de euro” :  casele de schimb  ori nu-și vindeau  valuta, ori au cerut prețuri cu mult mai mari decât cursurile comunicate de banca centrală. De aici și concluzia, pripită, că ar fi probleme cu depozitele din bănci.

Când a început războiul, la jumătatea săptămânii trecute, inflația… era aici. Și, până acum, nu există motive care să implice războiul în dinamica inflației. Ar putea să intevină astfel de motive, în viitorul apropiat, având în vedere  ponderea Rusiei în oferta de produse energetice și a Ucrainei în cea de legume, dar acum nu sunt astfel de date care să impună o schimbare a prognozei BNR. Nici în cazul sancțiunilor economice și financiare aplicate Rusiei, care ar putea să provoace unele daune și țărilor din UE prin efectul de bumerang, nu pot fi decupate la această oră influențe de natură inflaționistă.

Într-un alt plan, legat de temerile exprimate public potrivit cărora, dacă războiul și inflația vor lovi împreună și se vor alimenta reciproc, primele afectate vor fi depozitele populației din bănci, această suspiciune nu are niciun suport real. Absolut niciunul! Nici atitudinea caselor de schimb, care au văzut o sursă suplimentară de câștig într-un moment în care li s-a părut că ar putea interveni o cerere mare de valută, nu are cum să fie un astfel de suport.