Adrian Vasilescu, BNR: Sunt șanse să înceapă dezinflația?… (I)

Anul acesta, de la începutul lui ianuarie și până în 5 august, Consiliul de Conducere al BNR s-a întrunit de șase ori în ședințe de politică monetară. Și tot de șase ori au fost adoptate decizii de creștere a dobânzii de referință. Față de numai trei, anul trecut. De reținut însă, cât privește anul curent, nu este doar numărul de decizii, dublu până acum față de 2021, ci viteza de înaintare imprimată ratei dobânzii de politică monetară. Comparând cele două tablouri, semnificativ diferite, observăm că banca centrală și-a adaptat strategia la specificul inflației din 2021 iar, în 2022, a recalibrat-o ca răspuns la șocurile puternice intervenite cu deosebire în lunile aprilie-mai, soldate cu mari creșteri de prețuri.

Marți la prânz, la BNR, cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul și-a susținut obișnuitul dialog cu presa. Nu mă voi referi la întregul conținut al  dialogului, cunoscut în detalii la această oră, după ce  a fost pe larg prezentat în jurnale de știri, în dezbateri, în  reportaje. Două sublinieri din răspunsurile date la întrebările jurnaliștilor este important să fie repetate.

Prima:  ratele dobânzilor de politică monetară, stabilite de băncile centrale,  exprimă o tranziție cu efecte de foarte lungă durată. Pentru că lumea nu trece, acum, prin simple schimbări de conjunctură, după care să revină la dobânzile mici sau apropiate de zero. Nu! Era dobânzilor mici s-a încheiat definitiv. Dobânzile revin în normalitate.