Alexandru M. Tănase și Mihai Rădoi, bancheri: Care este legătura dintre criptomonede și ratele de dobândă - când dobânzile au fost negative, investitorii au căutat alternative de plasare a banilor, printre care și criptomonedele. Acum, când dobânzile cres

Literatura de specialitate, și chiar și cea care se adresează publicului larg, a acordat spații largi unui fenomen care în final a fost denumit cu un termen pretențios și anume: “industria criptomonedelor”. În realitate, este vorba despre un uriaș “cazinou” în care sume imense de bani au fost investite, dar mulți dintre “investitori” acestui joc au pierdut pur și simplu banii pe care i-au plasat în criptomonede, fie prin scăderea cotațiilor, fie prin fraude. În ceea ce ne privește, am arătat în repetate rânduri că este nevoie de reglementări clare din partea băncilor centrale (Vezi în acest sens A. Tanase – Cripto-monedele – Viitorul Banilor? Cryptocurrencies – Future of Money? în Revista Profit no. 4/April 2019, Chișinău (în română și engleză) sau ale altor organisme de reglementare și din partea organismelor financiare internaționale (cum ar fi Fondul Monetar Internațional, de exemplu, prin intermediul programelor cu țările membre). Mai mult ca niciodată, în actuala criză globală este nevoie de mai multă educație financiară al cărui obiectiv ar trebui să fie transmiterea unui mesaj clar și anume acela că aceste “inovații” sunt de fapt active fără valoare intrinsecă și că investitorii trebuie să fie pregătiți să accepte pierderea totală a banilor investiți (ceea ce s-a și întâmplat în multe cazuri).

Într-un context de reglementare bancară neortodoxă care a prevalat până anul trecut pe principalele piețe internaționale de capital, în unele cazuri chiar cu dobânzi negative care au fost practicate perioade bune de timp de unele bănci centrale și de Banca Centrală Europeană, băncile comerciale au decis să nu mai acorde dobânzi pentru disponibilitățile aflate în majoritatea conturilor curente sau să le acorde doar la niveluri modice sau chiar derizorii (0,01%). Dobânzile acordate pentru depozitele la termen au fost de asemenea nejustificat de mici din punct de vedere economic. Acest lucru a determinat pe cei care economisesc să se orienteze către alte instrumente/oportunități de investiție. Așa au înflorit criptomonedele, care au început să fie folosite nu numai de investitori profesioniști, dar chiar și de publicul larg, care public a început să fie influențat, în special în perioadele de criză, de așa-ziși “influencers” sau “formatori de opinie” (personalități marcante ale businessului, poeți, unii jurnaliști, etc). În prezent (la 29 noiembrie 2022), după datele publicate de CoinMarketCap, există mai mult de 21.800 criptomonede, a căror capitalizare de piață a scăzut dramatic de la peste USD 2 trilioane în 2021 la circa USD 837,4 miliarde. Evoluția cotațiilor pentru Bitcoin (cripto-moneda care are o pondere de 37,9% din totalul capitalizării) în ultimul an este prezentată în Graficul 1.

Pe scurt, ar trebui doar să reamintim că Bitcoin a fost prezentat teoretic în 2008 de o persoana, Satoshi Nakamoto, sau de un grup de persoane cu acest pseudonim (nu a fost niciodată clarificat nici până în prezent) pentru a obține libertate monetară față de reglementările băncilor centrale, considerate prea restrictive și invazive. Bitcoin-ul, lansat în ianuarie 2009, este de fapt lanț întreg de coduri obținut cu ajutorul calculatoarelor prin așa-zisa activitate de “minerit”. Ca și majoritatea celorlalte criptomonede, acesta este un activ deosebit de riscant prin fluctuațiile cotațiilor. Numai în ultimul an cotația acestei criptomonede a variat de la cea mai joasă (USD 15.599,05) la cea mai înaltă (USD 59.113,05), fără să mai vorbim de maximul istoric înregistrat pe 9 noiembrie 2021 de USD 67.549,74. Este evident că cei care au cumpărat la aceste cotații mari au pierdut până  în prezent, doar prin jocul pieței, circa trei sferturi din banii investiți.