Analiza de luni. Centrul Bucureștiului a fost confiscat de malluri: tot retailul stradal premium al Capitalei încape într-un singur centru comercial de mărimea ParkLake, în timp ce investitorii rulează sute de milioane de euro în malluri și parcuri de ret

♦ Bucureștiul este printre foarte puținele capitale europene în care arterele centrale au spații goale sau ocupate de farmacii, bănci și case de pariuri, în timp ce mallurile sunt pline și au liste de așteptare ♦ Întregul stoc de retail stradal premium al Capitalei – 50.000-80.000 mp – echivalează cu un singur centru comercial precum ParkLake sau Mega Mall ♦ Chiriile de pe Calea Victoriei, deși în creștere puternică, rămân la un sfert față de Praga sau Budapesta, iar randamentul de 8% față de 4,5% la Praga arată prima de risc pe care piața o atașează Bucureștiului ♦ În același timp, banii mari curg spre malluri și parcuri de retail: AFI Europe a plătit 281,8 mil. euro pentru șase centre comerciale, cea mai mare tranzacție de retail din istoria pieței, iar în construcție se află peste 540.000 mp de noi spații comerciale ♦ Problema centrului: proprietate fragmentată, risc seismic, autorizații care durează 12-36 de luni ♦ Leipzig și Rotterdam arată că declinul poate fi inversat, dar rețeta cere 10-15 ani de continuitate administrativă.

Piața de retail modern din Româ­nia a depășit 5 milioane de metri pătrați chiar la început de 2026, mallurile dominante au liste de așteptare pentru chiriași, iar in­ves­titorii au rulat în acest an sute de milioane de euro pe tranzacții cu centre comerciale. În același timp, centrul Bucureștiului abia adu­nă, potrivit estimărilor Colliers, între 50.000 și 80.000 de metri pătrați de spații stradale premium – echivalentul unui singur mall de talia ParkLake sau Mega Mall. Întrebarea pe care o ridică piața este dacă centrul Capitalei mai poate fi recuperat sau se va specializa definitiv ca decor pentru turiști și terase.

Spre deosebire de piața centrelor comer­ciale, măsurată trimestrial de marile compa­nii de consultanță, retailul stradal din Bucu­rești nu apare în nicio statistică sistematică: piața este opacă și fragmentată, iar spațiile intră și ies din stoc de la un an la altul. Tocmai dimensiunea estimărilor arată însă amploarea problemei.