Analiza de luni. Greșeala strategică pe care România a evitat-o: cum a evoluat industria nucleară europeană în ultimii 30 de ani și care sunt șansele României de a-și relansa acest domeniu? „Nu poți face tranziție energetică fără nuclear. Este cazul Germa

♦ Energia nucleară a devenit, mai ales în contextul conflictului din Iran, subiectul principal pe agenda europeană, dar lucrul care încă lipsește este un plan clar de finanțare pentru revenirea acestei industrii ♦ Circa 20% din energia produsă de România vin de la centrala nucleară de la Cernavodă, iar proiectul de reactoare mici modulare de la Doicești este cel mai avansat la nivel european ♦ Specialiștii din industrie sunt mai optimiști ca niciodată, dar acest optimism trebuie dublat de scheme de finanțare clare pentru energia nucleară, acolo unde proiectele nu au fost istoric niciodată livrate în grafic sau în buget.

Energia nucleară a fost unul din­tre principalele subiecte la e­di­ția de anul acesta a ZF Power Summit 2026. Conferin­ța ZF Power Summit, ajunsă deja la a 15-a ediție, a avut loc în perioada 23-25 februarie în București și a reunit circa 80 de speakeri naționali și internaționali în jurul celor mai fierbinți teme din energie.

Datele sunt clare. Dacă în 1990 la nivel european o treime din producția de energie ve­nea din centralele nucleare, anul acesta pon­derea s-a redus la 15% după decizia istorică a Germania de a închide centralele nu­cleare luată în 2011, în contextul dezastru­lui de la Fukushima. La acel moment, Ger­mania era clientul premium al gazului rusesc, iar decizia sa din 2011 a alimentat depen­den­ța blocului european de importurile din Rusia și este văzută acum ca o eroare strategică.