Versiunea completă
Business Construct

ANALIZĂ ZF. Misiune imposibilă: Proiectele de construcții anunțate în România au nevoie de încă 350.000 de oameni pe șantiere

La circa 350.000 de oameni se ri­di­că deficitul de angajați de pe șan­tierele din România, da­că toate proiectele anunțate – pu­bli­ce și private – ar urma să fie du­se la îndeplinire. Din acest număr, cam 100.000 ar trebui să fie angajați calificați, pentru sarcini care necesită experiență și pregătire, spun constructorii din România.

Mirela Turlan · 27 ianuarie 2021 · 7 min de citit

♦ Practic, ar fi nevoie de o dublare a personalului din construcții existent astăzi sau chiar mai mult decât atât ♦ Datele statistice arată că numărul de angajați din domeniul construcțiilor a ajuns în 2019 aproape de 375.000, după o creștere de 9% comparativ cu anul precedent.

La circa 350.000 de oameni se ri­di­că deficitul de angajați de pe șan­tierele din România, da­că toate proiectele anunțate – pu­bli­ce și private – ar urma să fie du­se la îndeplinire. Din acest număr, cam 100.000 ar trebui să fie angajați calificați, pentru sarcini care necesită experiență și pregătire, spun constructorii din România.

Practic, ar fi nevoie de o dublare a personalului din construcții existent astăzi sau chiar mai mult decât atât, ținând cont că, potrivit estimărilor ZF, puțin peste 300.000 de oameni au mai rămas să lucreze în construcții după declanșarea pandemiei în România.

„Ar fi nevoie de încă aproximativ 350.000 de muncitori pentru șantierele și proiectele deja anunțate pe termen scurt și mediu la nivel național, o dublare aproape a efectivului actual, astfel că este extrem de important să atragem forța de muncă calificată, stabilă înapoi în România“, spune Radu Pițurlea, vicepreședintele companiei de construcții Concelex.

Condiția pentru a atrage forță de muncă este oferirea unor salarii atractive, este de părere Laurențiu Plosceanu, președintele Asociației Antreprenorilor în Construcții (ARACO).

„Dacă toate proiectele anunțate vor fi demarate și finanțările vor fi primite, va fi nevoie de acești oameni. Dar una este ceea ce ne dorim și alta e ceea ce se întâmplă în realitate. Acești 300.000 de oameni nu pot fi plătiți cu salariul minim pe economie, ci este nevoie de salarii competitive, dacă vrem să atragem forță de muncă tânără în acest sector“, spune Laurențiu Plosceanu.

Sunt și alți constructori care, deși admit această nevoie stringentă, se arată sceptici cu privire la fezabilitatea proiectelor anunțate.

„Dacă ne gândim că toate proiectele se vor realiza, da, este nevoie de peste 300.000 de oameni. S-au anunțat o mulțime de investiții, dar depinde cum sunt prioritizate, nu există o consecvență, mai ales acum, în plină pandemie. Dacă ne raportăm doar la proiecte cu livrare în acest an, 350.000 de oameni sunt mulți. Problema majoră este însă în rândul forței de muncă calificate. Vin oameni să se angajeze, iar când vrem să-i punem la muncă, vedem că nu știu ce au de făcut“, spune Cristian Erbașu, proprietarul Construcții Erbașu și președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții.



Despre muncitorii din Asia, o sursă aleasă frecvent de companiile din construcții pentru a atrage forță de muncă, Cristian Erbașu spune că oamenii de acolo nu sunt totdeauna cei mai calificați, deoarece aceia sunt păstrați în țările de proveniență. Care este soluția în acest caz?

„Să formăm oameni aici, în România, nu să aducem din afară. Nu așa se rezolvă problema. Sunt însă multe lucruri impre­dictibile în această perioadă, nu știm dacă proiectele anunțate de stat și de investitorii privați vor fi puse în derulare anul acesta sau anul viitor. Este multă impredictibilitate“, mai spune Cristian Erbașu.

Compania pe care o conduce este implicată în mai multe proiecte, majoritatea lucrări publice majore, dar și unele dezvoltări private. Printre ele, se numără stadioanele Steaua (Ghencea) și Rapid (Giulești), con­struc­ția unor săli polivalente la Oradea, Mio­veni și Tulcea, ansamblul rezidențial Marmura Residence (dezvoltat de Prime Kapital în Bucureștii Noi), două spitale și anvelopări de blocuri în sectoarele 1, 4 și 6 din Capitală.

Construcții Erbașu are în derulare și lucrări de infrastructură, ocupându-se de realizarea mai multor drumuri în București, Constanța, Craiova, Giurgiu.

Și Concelex are în derulare proiecte publice și private. În 2020, compania a fost implicată în șantiere din sectorul rezidențial (ambele faze din proiectul Parcului20, Arbo Residence Mogoșoaia sau Colina Lac), sectorul energetic/nuclear (lucrare pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă), stadioanele Steaua și Rapid, sectorul educațional (școli, grădinițe, bazine de înot din București și din țară), iar pentru perioada 2020-2024 are încheiate contracte în valoare de peste 295 de milioane de euro.



Salariile au crescut, dar oamenii sunt de negăsit

De la construcții, așteptările sunt mari în următoarea perioadă, pe fondul potențialului de dezvoltare a infrastructurii critice și implementării programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența pandemiei de Covid-19, după cum spunea recent Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică al Băncii Trasilvania, într-o informare a instituției.

Datele statistice arată că numărul de angajați din domeniul construcțiilor a ajuns în 2019 aproape de 375.000, după o creștere de 9% comparativ cu anul precedent, potrivit unei analize ZF. Problema este însă că, deși construcțiile intraseră pe un făgaș mai bun, după ani întregi în care angajații au plecat din acest domeniu din cauza salariilor mici și a lipsei proiectelor, pandemia a venit să mai „radă“ 70.000 de locuri de muncă, destabilizând încă o dată situația.

Efectivul de angajați din 2019, de 374.950, s-a apropiat de cel din 2012, când în companiile de construcții lucrau puțin peste 392.000 de oameni. Totuși, chiar și cu avansul din 2019, numărul era încă departe de maximul ultimilor 20 de ani, înregistrat în anii 2007-2008, când totalul depășea 500.000, chiar 550.000 de angajați în 2008. Din 2009 a început însă declinul.

Sub impactul pandemiei, firmele de construcții au optat pentru încetarea a aproape 226.000 de contracte doar între 16 martie și 1 noiembrie. Contractele noi au fost în număr de circa 154.000, astfel că rezultă aproximativ 72.000 de locuri de muncă pierdute în timpul pandemiei, potrivit unei analize ZF pe baza datelor de la Inspecția Muncii.

Reluarea trendului ascendent al numărului de angajați din construcții se explică prin ordonanța OUG 114/2018, o măsură luată de guvern pentru a stopa plecările masive de angajați din construcții peste granițe. Documentul prevede scutirea de la plata contribuțiilor sociale ale angajatorului pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, reducerea contribuțiilor sociale ale salariaților cu 3,75% și un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajații din construcții.

Efectele s-au văzut în statistici. Astfel, salariul mediu net din construcții din noiembrie 2020 s-a apropiat de 3.200 de lei, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. În 2019, media salariului mediu net din această industrie fusese de aproximativ 2.800 de lei.

Construcțiile au continuat să crească în noiembrie 2020 cu 7,8% față de noiembrie 2019, însă este o frânare bruscă de la o creștere de aproape 20% an/an în octombrie 2020. Locomotivele principale ale construcțiilor în noiembrie au fost lucrările rezidențiale și reparațiile capitale, arată datele publicate de la INS.

În 2020, guvernul estimează că sectorul construcțiilor a venit cu o contribuție pozitivă de 0,6 puncte procentuale la scăderea economică de 4,2%, iar în 2021 sectorul de construcții este așteptat să aducă 0,4 puncte procentuale creșterii economice de 4,5%.

Citește și