Analiză ZF. Refugiații ucraineni încep să se vadă în consum. „Sunt mai multe guri rezidente în România. În urma războiului, peste 110.000 de ucraineni stau aici“. Prin cei 110.000 de ucraineni care au rămas în România din februarie 2022, România a câștiga
Cei 110.000 de ucraineni rămași în România după Războiul care a izbucnit în urmă cu un an iau parte alături de români la creșterea consumului de alimente în special, dar și de bunuri de larg consum. Astfel, deși reprezintă ca număr o populație similară cu cea din municipiul Buzău de exemplu sau din Botoșani, faptul că refugiații au mers către orașe mai mari precum București și Constanța, pr…
Cei 110.000 de ucraineni rămași în România după Războiul care a izbucnit în urmă cu un an iau parte alături de români la creșterea consumului de alimente în special, dar și de bunuri de larg consum. Astfel, deși reprezintă ca număr o populație similară cu cea din municipiul Buzău de exemplu sau din Botoșani, faptul că refugiații au mers către orașe mai mari precum București și Constanța, prezența lor se simte în consum în special în zonele unde sunt grupuri mari de ucraineni.
„Sunt două-trei zone în țară unde sunt comunități mari de ucraineni, de exemplu în nordul țării, Maramureș, Suceava, dar și în sud-est în zona Deltei. Asta înseamnă că au și legături de rudenie, ceea ce înseamnă că se vor integra mai ușor aici. Dar faptul că intră în țară peste 100.000 de oameni dintr-odată nu poate fi decât un câștig pentru România dacă acești oameni rămân aici pentru că am pierdut câteva milioane de oameni. Ar fi o gură de aer dacă oamenii aștia ar rămâne aici“, consideră sociologul Ciprian Grădinaru. El explică faptul că oamenii care au plecat din Ucraina au avut resurse materiale să plece, iar bariera lingvistică ar trebui să fie ultima problemă ca acești oameni să rămână aici.
„Sunt importanți oamenii nu doar din punct de vedere economic, ci și din punctul de vedere al resurselor umane. Dar nu știu câți dintre ei ar vrea să rămână aici, dar din punct de vedere social nu ar fi o problemă“. El explică faptul că adaptarea într-o anumită cultură, deși asemănătoare cu a noastră durează, având în vedere că, deși cultura ucraineană este similară cu cea românească, cele două popoare nu sunt mari vorbitoare de engleză, iar învățarea unei limbi străine, în cazul acesta românește, durează în funcție de persoană, dar poate ajunge și la 2-3 ani.
-
Sfaturile unor minți luminate despre cum să-ți fie mai bine la locul de muncă. Cum să-ți convingi șeful să-ți acorde o mărire de salariu? Cum poți profita la maximum de cele 10 minute pe care le acordă un șef? Ce să faci dacă ești un lider interimar? Cum trebuie să fie ținuta ta de șef? Ești în lift și ucră CEO-ul. Ce îi spui?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026