Angajații mai vechi sunt neapărat mai buni?

Angajații care au o vechime mai mare în companie sunt adesea percepuți ca fiind mai loiali și sunt mai bine răsplătiți de angajator pentru că au cunoștințe mai bune legate de mecanismele interne ale organizației. De aceea, în cazul unui proces de restructurare, de exemplu, nu ei sunt primii care pleacă (se aplică principiul LIFO – Last in, first out = ultimul venit, primul plecat).

Cu toate acestea, specialiștii spun că vechimea în companie nu garantează performanța angajatului, iar în corporațiile locale se găsesc deopotrivă exemple pozitive și negative despre angajații care au petrecut mai mult timp într-o companie.

“La fostul angajator, am avut un coleg (care încă mai lucrează acolo) excelent profesionist pe administrarea riscurilor. Nu a fost niciodată apreciat la justa lui valoare. Este de vreo 13 ani în acea companie, dar nu a ajuns manager. Când ar fi avut ocazia, i s-a adus un șef din afară, despre ale cărui capacități prefer să nu mă pronunț. Sigur, este și vina lui că nu s-a promovat, că nu s-a împrietenit cu cine trebuie, că nu a tras sfori”, spune Mihai, care a lucrat anterior pentru una dintre cele mai mari bănci de pe piața locală. El povestește că acest coleg a fost luat “de bun” de către angajator, pe principiul că “îi putem oferi orice, pentru că lui îi place aici, nu va pleca”. În opinia lui Mihai, un angajat care rămâne într-o companie arată loialitate în primul rând, nu neapărat o lipsă de perspectivă și nu ar trebui judecat astfel. “Din păcate, să muncești bine în speranța că cineva te va observa nu prea mai este de actualitate. Contează foarte mult pe cine știi, nu ce știi”, spune el.