Anul viitor, Ungaria va începe construcția unei autostrăzi cu 10 tunele și 52 de poduri și viaducte. Polonia va cheltui 23,5 miliarde de euro pentru dezvoltarea transportului. Să fie investițiile în drumuri și căi ferate un medicament pentru economie? Amb

Cinci poduri noi peste Dunăre, trei drumuri expres noi, linii de cale ferată, gări și aeropor­turi de zeci de miliarde de forinți, așa arată în mare strategia de dez­voltare a transportului pen­tru următorii zece ani a­nun­țată în vară de guvernul din Ungaria. Inves­tițiile de amploare în infrastructură când se apropie recesiunea sau este criză economică pot fi un remediu pentru a ține activitatea economică și afacerile pe linia de plutire. Problema cu Ungaria este că are un deficit bugetar în creștere și are ac­cesul la fon­durile europene limitat.

Centrala nucleară Paks II este con­struită cu fonduri din Rusia, iar guvernul maghiar a îm­pru­mutat anul trecut, fără gălăgie, un miliard de euro de la China. În primavara acestui an prin presa maghiară cir­cula zvonul că executivul încearcă să obțină un împrumut și mai mare, de 10 miliarde euro, de la China, SUA, Japonia sau Qatar. În 2026 vor fi alegeri parlamentare, iar miniștrii premi­erului Viktor Orban au anunțat câteva pro­iecte cu care orice partid s-ar putea mândri.

Astfel, anul viitor ar trebui să înceapă lu­cră­rile la cea mai scumpă și complexă autostra­dă a Ungariei, M100, care va avea o lungime de 32 km și va face legătură între Budapesta și Slovacia, conectând capitala la rute de trans­port internaționale. Traseul străbate 10 tunele și 52 de poduri și viaducte, unele peste văi. Proiectul va costa în total 1,2 miliarde euro.