De ce arată atât de rău unele dintre cele mai cunoscute lacuri din București? Investiții de 0 lei în 2019 și 2020 și un „record” de 62.500 de euro în 2023. ALPAB: Reparațiile s-au executat etapizat, cu personalul propriu

Lipsa fondurilor sau a serviciilor de pază transformă unele lacuri din București și împrejurimilor lor, cum este cazul Lacului Tei, în zone aproape periculoase, în loc să fie spații de promenadă sau socializare așa cum este în cazul altor orașe europene. Mai mult, în niciun lac nu se poate face baie. De ce?

„Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) are în administrare șase lacuri din salba Râului Colentina, respetiv: Lacul Străulești, Lacul Grivița, Lacul Băneasa, Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca și Lacul Tei, cât și barajele aferente acestor acumulări”, spun reprezentanții instituției subordonate Primăriei București. La acestea se adaugă patru lacuri interioare, respectiv lacul din Parcul Carol I, lacul din Parcul Cișmigiu, lacul din Parcului Circului de Stat și lacul din Parcul Tineretului.

Problema este că în loc să fie oaze de relaxare, mai ales în zilele toride de vară, lacurile și zonele care le înconjoară sunt chiar de evitat, mobilierul urban sau pontoanele fiind într-o stare avansată de degradare, exemplu fiind Lacul Tei. Una dintre explicații este lipsa investițiilor. Datele trimise de ALPAB arată că în anii 2019, 2020 investițiile realizate au fost de zero lei, anul acesta fiind alocate sume de circa 306.000 de lei.