Ce au făcut alte țări cu sistemele lor energetice în timp ce România a bătut pasul pe loc: Din 2011, Grecia și-a crescut cu 46% capacitatea instalată, Germania, cu 43%, Polonia, cu 23%. România a închis 15% din centrale și acum nu are cu ce să aprindă bec
Statisticile europene arată însă, că în ciuda explicațiilor tehnice avansate în ultimele zile privind creșterea prețului la energie, în realitate cel mai important factor în această evoluție este lipsa investițiilor. România face astfel un caz separat la nivel european în contextul în care în perioada 2011-2022 țara a pierdut 15% din capacitatea de producție a energiei. Ce s-a întâmplat concr…
♦ Explicația reală pentru care România a ajuns să aibă printre cele mai mari prețuri la energia spot este că în ultimii 34 de ani domeniul de producție a fost ocolit aproape în totalitate de investiții ♦ Astfel, România, țara cu mixul energetic invidiat de toți, a ajuns să importe masiv energie pentru a-și acoperi consumul mărit de caniculă și să-și îndemne cetățenii să folosească prudent aparatele de aer condiționat.
Statisticile europene arată însă, că în ciuda explicațiilor tehnice avansate în ultimele zile privind creșterea prețului la energie, în realitate cea mai important factor în această evoluție este lipsa investițiilor. România face astfel un caz separat la nivel european în contextul în care în perioada 2011-2022 țara a pierdut 15% din capacitatea de producție a energiei. Ce s-a întâmplat concret? S-au închis multe dintre centralele pe cărbuni și s-au montat circa 4.600 MW de centrale eoliene și solare, dar oricum nu cât s-a scos din funcțiune. La polul opus, Grecia și-a crescut cu 46% capacitatea de producție, Germania cu 43%, Polonia cu 23%. Unde se văd aceste evoluții? În preț.
„Supus unui stres termic neobișnuit – cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius pentru mai multe zile consecutive – sistemul energetic național își arată limitele tehnice. Cauzele pentru limitele în producția de energie electrică, precum și pentru prețurile mari pe piețele de energie, sunt multiple, dar se rezumă la elemente precum incoerențele în adoptarea unei Strategii Energetice Naționale, birocrație și o abordare populistă, toate acesta contribuind la amânarea beneficiilor colective aduse de tranziția energetică, un proces care se întâmplă deja în alte state UE“, a scris Alessio Menegazzo, CEO & country manager, PPC România, pe contul său de LinkedIn.
-
Top 5 cele mai citite știri din ZF în ultimele 24 de ore, 13.11.2026Business Hi-Tech · 15 noiembrie 2026
-
Grafic: Evoluția vânzărilor de unt din retail în volum și valoare (2020-2025)Retail&Agrobusiness · 15 noiembrie 2026
-
Grafic: Cota de piață a principalilor jucători din piața untului (2025Retail&Agrobusiness · 15 noiembrie 2026