Bitdefender corectează exagerările din jurul modelului de inteligență artificială Claude Mythos: majoritatea celor 181 de „exploituri" Firefox raportate de Anthropic sunt de fapt „semi-exploituri" - dovezi de concept testate în condiții de laborator, nu a

◆ Cele 181 de exploit-uri Firefox raportate de Anthropic au fost testate fără mecanismele de protecție ale browserului – Bitdefender le numește „semi-exploit-uri”: dovezi de concept, nu arme funcționale ◆ Dar nu toate rezultatele Mythos sunt exagerate: într-un test pe FreeBSD NFS, un sistem de partajare a fișierelor în rețea, modelul a obținut autonom acces complet de administrator pe o mașină reală, fără a crea un mediu artificial de test ◆ Zugec avertizează că modelele de tip Mythos urmează traiectoria instrumentelor de testare automată apărute acum două decenii, dar cu o diferență critică de viteză: capacitatea va fi disponibilă tuturor în 6-18 luni, nu în ani ◆ Compania de securitate cibernetică pornită din România susține că a detectat compromiterea bibliotecii Axios – un atac nord-coreean care a vizat peste 100 de milioane de descărcări săptămânale – la 6 minute după publicarea codului infectat, înainte de orice raportare publică

O mare parte din vulnerabilitățile (exploit-urile) raportate de Anthropic pentru modelul de inteligență artificială Claude Mythos au fost testate în condiții de laborator, fără mecanismele de protecție pe care orice browser sau sistem de operare le au în funcționarea normală, arată o analiză publicată de Martin Zugec, Technical Solutions Director la Bitdefender. Compania de securitate cibernetică fondată în România le numește „semi-exploit-uri” – dovezi de concept, nu arme funcționale. Dar nu toate intră în această categorie: într-unul dintre teste – cel asupra FreeBSD NFS, un sistem de partajare a fișierelor în rețea folosit pe servere – modelul a obținut autonom acces complet de administrator pe o mașină reală, fără nicio condiție artificială.

„Interpretarea corectă nu este «prin urmare, Mythos nu e periculos». Este aceasta: distanța dintre a găsi vulnerabilități și a le exploata se închide, iar în unele cazuri Mythos a închis-o deja”, scrie Zugec.
Zugec clarifică un aspect tehnic în mare parte. O vulnerabilitate este un defect de cod care, în anumite condiții, ar putea permite unui atacator să facă ceva ce nu ar trebui să poată face. Un exploit este programul funcțional de atac care folosește acel defect pentru a obține un rezultat concret – acces la date, preluarea controlului, blocarea unui sistem. A găsi vulnerabilități este dificil; a scrie un exploit care funcționează pe un sistem real, cu toate protecțiile active, este semnificativ mai dificil.

Rezerva tehnică menționată de Anthropic, dar puțin preluată, este explicită: cele 181 de exploit-uri Firefox au fost testate „pe un cadru de testare care imita un proces de conținut Firefox 147, fără sandbox-ul browserului sau alte mecanisme de protecție în profunzime”. Browserele moderne rulează conținutul web în mai multe straturi de izolare (sandbox-uri), concepute special pentru a limita efectul unei vulnerabilități chiar dacă aceasta este exploatată. Exploatarea reală a unui browser presupune înlănțuirea mai multor vulnerabilități pentru a evada din fiecare strat. Cele 181 de exploit-uri au fost testate fără aceste protecții – volumul este de 90 de ori mai mare decât în cercetarea anterioară a modelului Opus 4.6 (care găsise 112 defecte), dar categoria este aceeași.