Buget 2021: Provocare pentru guvern: cum să crească veniturile și să se încadreze într-un deficit bugetar de 7% din PIB. Veniturile statului ar putea să crească cu 7%, până la 353 mld. lei, în linie cu creșterea nominală a PIB-ului prognozată la aproximat

Guvernul va merge în Parlament în această săptămână cu proiectul de buget pentru 2021, potrivit declarațiilor premierului Florin Cîțu. Datele publicate până acum despre construcția bugetului general consolidat arată că guvernul pariază pe o creștere reală a PIB de 4,3%, o creștere a tuturor sectoarelor economice și un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021, în scădere de la 9-10%, cât a fost în 2020.

Vicepremierul Dan Barna a afirmat luni că bugetul este sub presiunea mare a deficitului bugetar de maxim 7% din PIB, agreat de guvern cu Comisia Europeană pentru 2021.

„Criza pandemică a pus o presiune foarte mare pe multe zone din economie. Bugetul României,  în momentul de față, pentru că lucrăm la buget în aceste săptămâni, este sub o presiune foarte mare, din cauza necesității de a ne încadra în acel deficit de 7% din PIB agreat cu Comisia Europeană“, a spus Dan Barna la o con­ferință organizată de Fondul Proprietatea.

La ultima rectificare bugetară, premierul Cîțu, pe atunci ministru de finanțe, a spus că veniturile statului vor depăși 330 mld. lei în 2020, în creștere față de 2019.

Pentru 2021, guvernul își construiește bugetul pe un PIB de 1.117 mld. lei, în creștere cu 7% în termeni nominali față de PIB-ul de 1.040 mld. lei din 2020.

Astfel, dacă veniturile ar urma creșterea nominală a PIB, ar putea ajunge la 353 mld. lei în 2021. Cu un deficit bugetar care trebuie ținut la 7% din PIB, cheltuielile statului nu pot fi mai mari de 431 mld. lei, în acest scenariu.

„Este plauzibil că anumite agregate de venituri să crească cu 5-6%. Pe lângă taxe și impozite sunt și alte venituri cum ar fi cel din companiile de stat, vânzarea licențelor 5G, mai sunt și alți factori care pot influența. Până nu avem o idee clară asupra construcției bugetare, nu prea ne putem da seama“, este de părere Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România.

Execuția bugetară la noiembrie arată că veniturile, per total, au crescut marginal cu 0,4% în primele 11 luni din an, dar au intrat în teritoriu pozitiv față de primele 11 luni din 2019. Veniturile din TVA, cele mai importante pentru stat și care depind în bună măsură de evoluția consumului, au scăzut cu 9,5%, până la 53,4 mld. lei. Finanțele spun că au lăsat sume consistente în mediul privat însă, pentru susținerea activității economice, de aici rezultând încasări fiscale slabe.

Ionuț Dumitru este de părere că pentru 2021, în condițiile în care PBI-ul nominal crește, și veniturile statului cresc, iar partea de încasări din TVA, de exemplu, depinde de evoluția consumului și de evoluția masei salariale, la fel ca încasările din impozitul pe venit.

„Ar trebui să crească și veniturile, dacă avem o creștere semnificativă a PIB-ului nominal. Depinde și de agregatul de venituri. Sunt unele venituri care au o bază macro care crește mai repede sau mai încet. TVA are ca bază consumul populației. Masă salarială este un factor important“, a mai spus Ionuț Dumitru.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) scrie, în documentul publicat pentru construcția bugetului de stat în 2021, că estimează ca salariul mediu net lunar să crească la 3.323 în 2021, cu 4,5% mai mult decât în 2020. Câștigul salarial real ar urma să crească cu 2%.

Pe de altă parte, consumul privat, cea mai importantă componentă a PIB pe partea de cerere, ar urma să aibă o creștere reală de 3,7% și să aducă 2,4 pp. din creșterea economică de 4,3%.

Pe partea de stăvilire a cheltuielilor, guvernul a anunțat mai multe măsuri, printre care înghețarea salariilor bugetarilor. De asemenea, discuția este și în jurul creșterii cheltuielilor cu pensiile, care au crescut cu 8 mld. lei în 2020 și ar mai crește cu încă 3 mld. lei anul acesta. Premierul a anunțat anterior că se lucrează la o nouă lege a pensiilor, care să prevadă o creștere care poate fi susținută de buget.