Bursă. Finanțe personale. Banii uitați ai acționarilor: argumentele juridice și economice pentru prescripția de trei ani

Juriști și economiști reuniți la București au respins propunerea Senatului de a elimina termenul de prescripție de trei ani introdus în 2025 pentru sumele rezultate din fracțiunile de acțiuni ale companiilor listate. Legea 238/2025, atacată pe motiv că ar prejudicia acționarii proveniți din cuponiada anilor ’90, face de fapt exact contrariul, susțin ei.

Contextul: circa 18 milioane de români au devenit acționari prin privatizarea în masă, iar jumătate sunt astăzi complet inactivi. Când o companie listată consolidează valoarea nominală a acțiunilor – cum vrea să facă Fondul Proprietatea, trecând de la 0,52 lei la 52 lei per acțiune – acționarii care nu dețin multipli exacți rămân cu fracțiuni convertite în bani, depuse într-un cont bancar. Întrebarea legislativă: cât timp stau acolo?

Profesorul Valeriu Stoica a catalogat drept „un discurs fără legătură cu realitatea economică” argumentul că prescripția de trei ani îi prejudiciază pe micii acționari. Juridic, sumele respective reprezintă drepturi de creanță, nu de proprietate, și se supun regulilor Codului Civil. Practic, consolidarea le oferă acționarilor mici o cale directă de încasare, fără broker și fără costuri de tranzacționare. Legea este acum la Camera Deputaților.