Versiunea completă
Media & Advertising

Când marketingul se face prin SMS

După ce companiile și-au redus bugetele destinate promovării, managerii au început să caute soluții cât mai ieftine, dar mai ales eficiente, pentru a se face văzuți publicului. Iar reclamele pe telefonul mobil se înscriu exact pe această linie, spun cei care fac bani frumoși din asta.

Razvan Muresan · 27 iunie 2012 · 3 min de citit

“Partea pozitivă a ultimului an a fost aceea că tot mai mulți clienți au fost deschiși la nou și au încercat marketingul mobil”, spune Maia Novolan, directorul Syscom Digital, afacere începută în urmă cu zece ani și prezentă încă de la formarea pieței. Ea observă că și până acum existau promoții prin bulk SMS, dar în ultima perioadă, mizând și pe explozia vânzărilor de telefoane inteligente, clienții au început să dezvolte aplicații mobile, să se interconecteze și cu rețelele de socializare sau site-uri mobile. “Criza economică a fost un impuls pozitiv pentru marketingul mobil. Căile tradiționale erau mult mai costisitoare, iar bugetele, și așa din ce în ce mai mici, s-au orientat către digital”, rezumă Novolan.

Eficiența a fost cheia. Dacă înainte un client făcea o campanie radio, astăzi preferă să închirieze o bază de date și să transmită mesajul direct la consumator pe telefonul mobil. Măsurând rezultatele în urma campaniei de mobile, în comparație cu altele derulate anterior, majoritatea au constatat că le merge mai bine. “Este mai ieftin, în raport cu rezultatele obținute”, e esența după care se ghidează astăzi oamenii din marketing când privesc către noul tip de promovare. Obișnuința oamenilor de a depinde de telefonul mobil este cea pe care mizează cei care derulează astfel de afaceri și tot de aici vine eficiența: “Dacă fac un SMS și un e-mailing, la SMS îmi răspund chiar și 15% acum sau în următoarele minute, în schimb la e-mail pot primi răspuns abia după o săptămână. Timp în care mesajul poate nu mai e de actualitate.”

Principalii clienți ai acestui tip de servicii vin din industria bunurilor de larg consum, circa 70% din business, – cosmetice, băuturi alcoolice și nealcoolice, țigări, cafea, bere – dar și din industria bancară. “FMCG înseamnă mai multă analiză, mai multă cercetare, nu e mai profitabil să lucrezi cu băncile, ci să fii implicat în programe reale de marketing”, explică șefa Syscom Digital, cu trimitere la dimensiunea mai mult tehnică și mai puțin creativă a contractelor cu instituțiile financiare. Se mândrește cu conceperea primei aplicații pe Facebook pentru înscrierea într-un concurs, în cazul Milli, una cu rată mare de succes. Este doar un exemplu, însă deși volumele au crescut considerabil, tarifele sunt mai mici cu 20%, pe seama bugetelor diminuate ale clienților. Tocmai de aceea, multe proiecte nu aduc profit. “Se mai fac și astfel de compromisuri, doar pentru a arăta că marketingul funcționează sau doar pentru a menține relația cu partenerii de tradiție”, adaugă Novolan. În viziunea sa, românii sunt buni dezvoltatori pe partea tehnică, deci împrumută rapid noile tendințe din statele din Vest, dar există și o parte negativă: piața nu e încă pregătită pentru inovații – un caz de actualitate e codul QR, codul de bare care trebuie scanat cu telefonul mobil, foarte folosit în străinătate, dar încă neutilizat la scară largă în România.

Citește și