Cărbunele, un vechi protector al independenței și siguranței energetice, își arată „strălucirea“ în vremuri de criză

Cărbunele a ajutat China să-și pro­tejeze economia de șocul ener­getic provocat de războiul din Iran. Deși electrificarea este o pri­oritate, cărbunele nu este trecut pe plan secund. În ianuarie și februarie anul acesta a fost adăugată capacitate de gene­rare de energie prin arderea celui mai poluant combustibil de 20 de GW, aproape jumătate din capacitatea nouă de regenerabile din aceeași perioadă. De asemenea, pentru că are rezerve uriașe de cărbune, China insistă pe folosirea cărbunelui și în industrii precum cea chimică sau pe transformarea lui în gaz. Modelul este copiat de India.

În SUA, țara petrolului și gazelor naturale, președintele Donald Trump oferă o nouă șansă la viață cărbunelui. El a anunțat săptămâna tre­cută un program de finanțare de 700 de milioa­ne de dolari pentru susținerea industriei de profil. O parte din bani se va duce pe construi­rea a două termocentrale pe cărbune – primele astfel de facilități de după 2013, potrivit AP. Analiștii spun că este o decizie istorică. Casa Albă a calculat că inițiativa va ajuta la crearea sau protejarea a peste 14.000 de locuri de muncă din industria minieră, în construcții, transportul feroviar și cel maritim.

Trump a explicat că cărbunele va ajuta „la scăderea prețurilor energiei și la reducerea cos­tului traiului pentru toți americanii“. Aceasta este „puterea curatului, frumosului cărbune“. Anterior, președintele a emis un decret exe­cutiv care obligă Pentagonul să achiziționeze electricitate de la centralele pe cărbune. Tot Trump a catalogat cărbunele drept mineral vital. Acțiunile lui au ca scop salvarea industriei cărbunelui, însă criticii spun că aceasta nu mai are nicio speranță.