Cât de multe credite au în sold băncile mari care „au sărit calul“ cu creșterea ROBOR și ce depozite au atras. Topul băncilor care participă la fixing pentru stabilirea ROBOR după raportul credite/depozite în S1/2022

♦ La nivel european, România a fost în ultimii ani la coada clasamentului, cu unul dintre cele mai mici raporturi credite/depozite, fiind codașa Europei în privința gradului de intermediere financiară, cu cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor și activelor bancare ♦ Zece bănci mari, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, Raiffeisen, CEC Bank, UniCredit, OTP Bank, EximBank și Intesa Sanpaolo România, participă la calculul ROBOR ♦ Băncile care au volume mari ale soldurilor creditelor, corporate și retail care sunt legate de ROBOR (în cazul creditelor retail doar cele acordate înainte de mai 2019 sunt legate de ROBOR) sunt avantajate de creșterea ROBOR din ultima perioadă, încasând dobânzi la mari la credite și majorându-și veniturile și profiturile ♦ La final de S1, profitul sistemului bancar s-a apropiat de 5 mld. lei, nivel record.

Raportul credite/depozite diferă de la bancă la bancă, oscilând între 60% și circa 140% în cazul băncilor care participă la fixing pentru stabilirea ROBOR, în timp ce media la nivelul întregului sistem bancar este în jurul a 70%.

Volumul creditelor acordate populației și companiilor a rămas la sfârșitul primului semestru (S1) din 2022 în urma sumelor economisite de mediul privat la bănci, cu toate că ritmul de creștere al împrumuturilor s-a mai revigorat, raportul credite/depozite la nivelul întregului sistem bancar menținându-se la un nivel scăzut, de aproape 73%, semn că nivelul creditării nu ține totuși pasul cu depozitele din sistemul bancar, după cum reiese din statisticile BNR.