Ce argumente a adus Cosmin Marinescu, consilier prezidențial

În baza datelor transmise de Ministerul Finanțelor Publice și potrivit calculelor efectuate în cadrul Administrației Prezidențiale, implementarea Codului fiscal va genera implicații semnificative pentru bugetul anului 2016, după cum urmează. La nivelul Bugetului General Consolidat, prin luarea în considerare a măsurilor Codului fiscal, deficitul brut estimat pentru 2016 este de circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei. Nu am rămas la ipotezele strict contabile, ci am recurs la abordări economice, în dinamică. Astfel, am luat în considerare și efectele bugetare pozitive ale relaxării fiscale, adică așa-numitele efectele de runda a doua, care au fost estimate de Ministerul Finanțelor – mai mult sau mai puțin optimist, încă nu știm asta – la circa 0,6% din PIB, adică circa 4,5 mld. lei. În continuare, am luat în considerare și creșterile certe și recente ale unor cheltuieli deja aprobate prin acte normative, care vor induce asupra bugetului pentru 2016 o cheltuială suplimentară de circa 0,2% din PIB. Astfel, dacă tragem linie, ajungem la un deficit bugetar final de circa 2,5% din PIB, fapt ce arată o abatere semnificativă de la angajamentele bugetare asumate, care se cifrează la 1,2% pentru 2016. Aceasta indică în mod clar o anumită imprudență fiscală. Dacă politica bugetară, politica cheltuielilor publice, va fi și ea imprudentă, atunci ar putea apărea riscul procedurii de deficit excesiv, din care am ieșit abia acum doi ani.

Riscuri și vulnerabilități pentru situația macroeconomică

– În primul rând, remarcăm absența unei corelări elementare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. De exemplu, politica fiscală duce impozitele în jos, în timp ce politica bugetară ar duce cheltuielile în sus, dacă invocăm, de exemplu, creșterile de cheltuieli bugetare deja anunțate.