Ce nu se leagă la rectificarea bugetară a guvernului: la o creștere economică mai mică și inflație mai mică, guvernul prognozează un PIB mai mare. Cum se explică?

Un PIB mai mare ajută guvernul pentru că, raportate la PIB, deficitul bugetar și datoria publică sunt mai mici. Astfel, noul deficit prognozat de guvern la rectificare, de 123 mld. lei, este de 6,9% din PIB și nu de peste 7%, cât ar fi fost dacă se menținea prognoza inițială. Răspunsul este la deflator, indicatorul care corectează creșterea PIB prin inflație: dacă deflatorul este mai mare, PIB nominal este mai mare. Deflatorul, însă, este calculat conform inflației, iar inflația a scăzut mai repede decât prognoza, în vreme ce deflatorul a crescut.

Guvernul Marcel Ciolacu a venit cu prima rectificare bugetară din ultimul an și jumătate. Noile coordonate bugetare se bazează pe o creștere reală mai modestă a economiei, concomitent cu o inflație mai mică și un salariu mediu net de 1.000 de euro pe lună. Guvernul și-a crescut cheltuielile la rectificare, și deficitul bugetar de la 87 mld. lei, bugetul inițial, la 123 mld. lei, adică 6,9% din PIB-ul prognozat la 1.769 mld. lei.