Versiunea completă
Business Hi-Tech

Cel mai grav incident de securitate cibernetică al unei instituții publice din România – atacul de la ANCPI care a blocat piața imobiliară - e rezultatul unui model în care apărarea cibernetică e tratată ca o anexă. Experții: statul nu poate fi ținut la s

Un atac cibernetic a scos din funcțiune, din 14 iulie, sistemul e-Terra al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), blocând tranzacțiile imobiliare din toată țara chiar înaintea termenului de 1 august, de la care TVA pentru locuințele noi urcă de la 9% la 21%.

Adrian Seceleanu · 19 iulie 2026 · 2 min de citit

♦ Atacul cibernetic care a lovit ANCPI pe 14 iulie a scos din funcțiune sistemul e-Terra și a blocat tranzacțiile imobiliare la nivel național, exact în ultimele săptămâni când se mai pot cumpăra locuințe cu TVA de 9%. Fără ANCPI nicio tranzacție nu poate fi finalizată ♦ O analiză ZF a datelor publice de achiziții arată că, în aproape 20 de ani, ANCPI a derulat contracte de IT și de digitizare a arhivelor de circa 710 milioane de lei, dar bugetul alocat explicit pentru securitatea cibernetică a însemnat sub 1,6 milioane de lei – circa 0,2% ♦ Experții consultați de ZF converg: atacul nu a fost sofisticat, ci a exploatat slăbiciuni banale, iar problema e sistemică – Marc Bălășescu (Intrudify) ♦ Andrei Avădănei (Bit Sentinel) semnalează și un dublu standard: companiile private lovite de un atac sunt obligate să anunțe transparent, în timp ce instituțiile publice se ascund „aproape invariabil“ în spatele unei „defecțiuni tehnice“

Un atac cibernetic a scos din funcțiune, din 14 iulie, sistemul e-Terra al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), blocând tranzacțiile imobiliare din toată țara chiar înaintea termenului de 1 august, de la care TVA pentru locuințele noi urcă de la 9% la 21%. Experții în securitate consultați de ZF converg spre aceeași concluzie: deși atacul nu a fost unul sofisticat impactul pe care îl are în toată economia îl transformă în cel mai grav incident de securitate suferit de o instituție publică din România. Dincolo de criza imediată, o analiză ZF a achizițiilor agenției arată o discrepanță greu de ignorat: în aproape 20 de ani, ANCPI a derulat contracte de IT și de digitizare de circa 710 milioane de lei, dar bugetul alocat explicit pentru securitatea cibernetică a fost mai mic de 1,6 milioane lei – circa 0,2%, și acesta lăsat în seama unei firme cu doi angajați. Și rămâne o întrebare la care nimeni nu a răspuns public: cine ar fi trebuit să oblige ANCPI să investească serios în apărarea cibernetică, într-un stat care nu are un coordonator IT unic la nivel guvernamental?

O piață oprită

Citește și