Celulele stem și criza: copii mai puțini, afaceri mai mari

Deși numărul de nașteri a scăzut în ultimii trei ani, recoltarea celulelor stem nu a pierdut teren în preferințele părinților. Afacerile nu dau semne de scădere, iar operatorii vor să fie și mai vizibili pe o piață tânără, unde cel mai în vârstă client are abia șase ani.

“Țările balcanice au o altă abordare față de familie și copii. Procentul recoltărilor de celule e mai ridicat în aceste țări, cele din regiune situându-se imediat după liderii europeni Portugalia, Grecia și Italia”, spune Tudor Panu, country manager al Cord Blood Center, una din companiile care activează în piața de recoltare de celule stem. El face referire la avantajul pe care îl au operatorii de pe piața din România, dat fiind că, dacă media europeană a recoltărilor este de circa trei procente din totalul nașterilor, în cazul României e de trei ori mai mare. Motivele elanului se leagă de faptul că în România nu funcționează bănci publice de celule stem, astfel că folosirea lor se poate face strict de către deținătorul lor, însă în unele state din Uniunea Europeană celulele recoltate pot fi folosite și de către alți pacienți, dacă nu sunt recoltate contra cost în regim privat. În plus, în Occident există o întreagă dezbatere referitoare la posibilitatea ca pacientul să poată fi tratat cu propriile celule stem, dat fiind că și ele riscă să fie contaminate cu virusurile bolii care urmează a fi tratată.

Celulele stem sunt folosite pentru tratamentul afecțiunilor maligne hematologice, cancere de sânge și limfoame, fiind capabile să formeze orice tip de țesut și să înlocuiască celulele bolnave, iar cei care cunosc beneficiile lor nu ezită să le recolteze la nașterea copilului lor. Prețul unui asemenea serviciu trece de 700 de euro, la care se adaugă costul de stocare, de câteva sute de euro pe an, și asigurarea pentru folosirea lor în caz de transplant.