Cheltuielile publice cresc puternic, odată cu majorarea pensiilor, iar soluția pe termen mediu nu poate fi găsită decât în inflație. De marți 1 septembrie, pensiile publice cresc cu 14%, ceea ce va adăuga la datoria publică încă 9-10 miliarde de lei până

♦ Soluția echilibrării ar fi majorarea taxelor/taxă de solidaritate, propusă deja de unii economiști, dar ceea ce nimeni nu îndrăznește să spună direct e că inflația este cea care, de la Nicolae Văcăroiu până azi, a acoperit greșelile politicienilor.

Nimeni din administrație nu a avut curajul să spună că majorarea pensiilor cu un procent atât de mare va fi o povară cumplită pentru buget – un buget care, la șapte luni din 2020, a ajuns la un deficit  50 de miliarde de lei (10 mld. euro), iar deficitul a împins datoria publică la 45% din PIB.

Și nimeni din administrație nu este chibzuit să susțină azi, în campanie electorală, că factura va fi plătită cumva. Cum pensiile majorității beneficiarilor din România sunt mici (punctul de pensie crește de la 1.265 de lei la 1.442 de lei), publicul iubitor de egalitate socială ar fi revoltat să afle că, în lipsa unei compensații, soluția de echilibrare ar fi tăierea de salarii publice sau majorarea de impozite.