Cine creează bani

Suprafinancializarea și fragilitatea sistemelor economice este o temă tot mai discutată  Suprafinancializarea este ilustrată de ponderea finanței/industriei financiare în ansamblul activității economice –în SUA de pildă, de la 2-3% din PIB în anii 50s la 7-8% în PIB între anii 2007-2008, cu o incredibilă participare în profiturile corporatiste. Dar, in ultima instanta, ce conteaza cel mai mult este ce se face cu banii; fiindca una este sa investesti in economia reala si altceva sa faci speculatii pe active financiare. De aici si dezbaterea ”cine creeaza banii”’,  relatia intre baza monetara (outside money) furnizata de bancile centrale si “’banii interni’ (inside money)’, creati de bancile comerciale. In acest context este de plasat controversa privind sistemul bancar cu rezerve fractionale, care este una veche. Aceasta disputa este de pus in relatie cu observatia, si ea veche, ca sistemul financiar  este predispus la crize, la fenomene de panica – “atacuri”(runs).

Bancile centrale au aparut la mult timp dupa cele comerciale si, de-a lungul vremurilor, si-au dezvoltat functiile asa cum sunt intalnite in zilele noastre: emisiune de moneda , politica monetara, imprumutator de ultima instanta (lender of last resort/LoLR, garantare a depozitelor, protejare  a stabilitatii financiare. Bancile comerciale au cunoscut perioada de “free banking”, care insemna concurenta neingradita si lipsa unei banci centrale ca emitent de moneda unica si imprumutator de ultima instanta.

 Sistemul rezervelor fractionale nu are deci originea intr-o filosofie (paradigma) a functionarii bancilor centrale; el precede aparitia bancilor centrale fiind rezultatul constatarii de catre bancile comerciale ca pot acorda credite, ca isi pot extinde bilanturile/afacerile considerabil dincolo de resursele proprii si depozitele atrase. Se poate spune ca bancile centrale au mostenit sistemul rezervelor fractionale impunand insa reguli prudentiale sistemului bancar –plasarea de rezerve la banca de emisiune, un anume nivel al capitalului propriu si cerinte de lichiditate in raport cu activele, etc. Banca centrala, ca banca de emisiune, trebuie sa asigure increderea in moneda, mai ales cand aceasta este fiduciara (fiat money). Economiile moderne sunt monetare prin excelenta folosind banii in tranzactii de schimb si financiare.