Ciprian Lăduncă, Managing Partner LCL Advisory - Gânduri de vară pentru viitorii membri de board

Există ceva paradoxal în modul în care privim consiliile de administrație. Toată lumea vorbește despre ele, le apreciază sau le critică, dar puțini înțeleg cu adevărat ce presupune acest rol. În acest început de vară, am avut mai multe discuții cu profesioniști la început de drum care m-au întrebat: „Aș vrea să ajung într-un board. Cum și ce ar trebui să fac?” Răspunsul meu nu este niciodată o listă de cursuri sau un checklist de competențe. Încep cu o întrebare: „Ce îți imaginezi că face, de fapt, un board?” De cele mai multe ori, răspunsurile includ termeni precum strategie, supraveghere, networking.

Am întâlnit membri de board remarcabili, veniți din consultanță, audit, banking sau operațional. Dar cei mai eficienți aveau un numitor comun: o combinație rară de curiozitate, echilibru și discernământ. Nu e suficient să înțelegi un bilanț. Trebuie să înțelegi și ce nu se vede în cifre: tensiunile dintre fondatori, riscurile ascunse în parteneriate sau contracte semnificative, cultura organizațională, fricțiunile dintre CEO, board si actionari, KPI-ii asumați dar nerealiști. Trebuie să știi când să taci și când să pui întrebarea pe care toți o evită. Daca discutam despre companiile de stat, lucrurile se complica foarte mult.

Ce am învățat este că un membru de board se construiește, nu se declară. Este nevoie de formare continuă, dar și de reformatare personală. În România, legislația – OUG 109/2011 și Legea 31/1990, Regulamentele BNR, respectiv ASF – impune criterii minime privind independența, experiența in numar de ani, numarul de mandate și lipsa conflictelor de interese. Iar în companiile listate, Codul de Guvernanță Corporativă al BVB adaugă cerințe privind comitetele, evaluarea boardului, participarea activă și transparența decizională.