Comentariu Iulian Anghel: La ce ne putem aștepta, din punct de vedere politic, de la anul 2023

Larga coaliție dintre PNL-PSD-UDMR formată în urmă cu un an și ceva (noiembrie 2021), oricât de detestată ar fi de cei care nu au votat așa ceva, a avut un merit în anul ce a trecut: chiar dacă a mai țipat unul, chiar dacă s-a mai supărat altul, scena politică a fost, de bine de rău, stabilă. Și, în situația atât de complicată de la granița de est, numai o instabilitate politică nu mai lipsea României.

2023 ar putea schimba însă ceva din calmul apei râului de câmpie din politică. Pentru că este un an premergător multiplului șir de alegeri din 2024. Aceasta este și binecuvântarea și blestemul democrației: alegerile. Ele elimină „răul”, dar nu instalează mereu „binele”. AUR, partidul ce-și spune „naționalist”, militează pentru eliminarea sprijinului acordat de România Republicii Moldova și pentru oprirea sprijinului pentru Ucraina. Acesta a ajuns – dacă ar fi să credem sondajele noastre – la 20% din opțiunile de vot. Institutele noastre de sondare a opiniei publice nu mai sunt de multă vreme credibile, dar de-ar avea măcar jumătate de dreptate, tot reflectă o tendință deloc liniștitoare. În plus, este greu să crezi că un votant liberal care a mers pe urmele lui Klaus Iohannis ce i-a jurat, luni la rând, că „PSD este ciuma roșie” aplaudă azi alianța dintre PSD și PNL. Iar asta se va vedea în efortul partidelor de a-și recupera electoratul, chiar din 2023 și în absenteismul la urne.

În mai, PNL și PSD ar urma să realizeze de acum celebra „rocadă”. Adică premierul Ciucă să se dea la o parte, iar în locul lui să fie instalat președintele PSD, Marian Ciolacu. Dacă totul ar însemna o demisie urmată de o nominalizare, un vot formal în Parlament și o depunere de jurământ, ar fi în limitele înțelegerilor politice. Doar că rocada înseamnă și schimbări de ministere. Or, fiecare dintre partide și-a adus în ministere proprii mușterii. Nu doar ministrul finanțelor de la PSD își pierde poziția, ci și toți apropiații lui. Probabil, la fel se va întâmpla la Transporturi și în multe alte locuri. Nu e simplu. Iar păruiala va fi publică. De aceea alegerile sunt fixate o dată la patru ani și nu la un an și jumătate – doi, cu rocade și alte improvizații. O păruială la patru, cinci ani e suficientă.