Comisia Europeană a ales 166 de proiecte strategice pe energie. România, autoproclamatul hub energetic, aproape inexistentă. De ce?

Cele 166 de proiecte includ 85 de investiții pe zona de energie, infrastructură offshore și smart grids, 65 de proiecte sunt pe hidrogen, iar 14 investiții se duc spre zona de captare și stocare a carbonului.

România figurează cu cinci linii de energie care vor fi realizate pe direcția Ungaria și un proiect de rețele inteligente Carmen, realizat între Transelectrica, Delgaz Grid (E.ON) și MAVIR, transportatorul de energie maghiar. Mai departe, România are zero proiecte pe hidrogen, zero proiecte pe partea de infrastructură offshore, zero proiecte pe partea de captare și stocare a carbonului, dar la nivel declarativ țara este pe cale de a deveni un hub energetic major. Și chiar dacă toți ochii sunt pe stat, în realitate lipsa de proiecte se explică prin absența unor dezvoltări concrete din mediul privat.

„Nu au fost promovate proiecte pentru stocarea de CO2 sau infrastructura offshore de către nicio companie din România“, spun reprezentanții Ministerului Energiei. „Legislația românească în domeniul offshore este într-o etapă destul de incipientă și nu există încă proiecte suficient de mature pentru a fi incluse în lista PCI (Proiecte de Interes Comun).“ Pe zona de hidrogen, proiectele României au fost respinse.