Compania de petrol și de rafinare a Ungariei, Mol, ar putea deveni salvatorul energetic al Serbiei. Se transformă cea mai mare economie din Balcanii de Vest într-un satelit energetic al Budapestei?

Mol, compania de petrol și carburanți a Ungariei, lu­crează la un plan de a pre­lua o participație de puțin peste 11% la con­cu­rentul sârb NIS, blocat în pre­zent de sancțiuni americane de­oa­rece este controlat de colosul rus Gazprom. Deși pachetul de acțiuni nu i-ar oferi companiei maghiare controlul, acesta ar schimba structura acționaria­tului prin diluarea influenței rusești și ar putea scoate NIS din zona de pericol. Informațiile vin din presa maghiară și nu ar trebui să surprindă.

Serbia și Ungaria sunt parteneri buni în ceea ce privește energia și ambele state sunt dependente de Rusia pentru gaze. Aceasta le face aliate împotriva tendinței generale din UE și din Europa. Statul sârb, care deține aproape 30% din NIS, a încercat în trecut timid și fără concretizare să-și mărească participația. Apa­rent, sub presiunea americanilor, partea rusă este dispusă să renunțe la NIS, ea deținând aproximativ 56% din companie. Mol ar face ceea ce n-a reușit guvernul sârb. Iar această situație ridică o problemă: în acest parteneriat energetic dintre Serbia și Ungaria, cine tinde să fie partea dominantă? Cine are cele mai multe avantaje și cum va profita de ele?

Câteva exemple arată cum stă treaba. Și Serbia și Ungaria primesc gaze rusești printr-o conductă care trece prin Turcia, Bulgaria și pe teritoriul sârbesc. Abia de acolo gazele ajung în Ungaria. Gazele, pentru a putea fi consumate, trebuie mai întâi stocate, iar capacitatea de depozitare a Serbiei nu este suficientă, mai ales pentru a acoperi consumul din iarnă. De aceea, o bună parte din combustibilul care ajunge pe piața sârbă este stocat în Ungaria. Nu mai puțin de jumătate din rezervele de gaze ale Serbiei sunt păstrate în Ungaria.