Companiile germane care au pierdut accesul direct la piața rusă din cauza războiului par să se adapteze și continuă să exporte în Rusia, dar prin vecini. Livrările de mașini germane în Kîrgîzstan au explodat cu 4.000%

Bogate în petrol și gaze naturale sau doar bine poziționate stra­tegic, dar cu economii nedez­vol­tate, statele din Asia Centrală și din zona Mării Caspice au atras atenția marilor puteri mai ales după marea ruptură dintre SUA și China și după ce răz­boiul pornit de Rusia contra Ucrainei a arun­cat Europa într-o criză a energiei. Comisia Europeană, Washington, Beijing și până și Budapesta le vor acum în sfera lor de influ­ență, mai ales că regiunea este considerată curtea din spate a unei Rusii vlăguite de război. Ce surprinde este cum în ultima vreme cu aceste regiuni și-a creat noi legături Germania. 

Kîrgîzstanul a importat din Germania în primul trimestru bunuri de 76 de milioane de dolari, o sumă aparent mică, dar care este de aproape cinci ori mai mare decât nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, potrivit agenției de presă azere Trend, care citează statistica oficială kârgâză. O analiză a Reuters spune altceva, însă, și anume că în a­ceeași perioadă exportu­rile Germaniei către Kîr­gîzstan au explodat cu aproape 1.000%.

Statistica germană arată că ex­porturile de vehicule cu motor au erupt cu 4.000%. Iar aceste lucruri ridică un mare semn de întrebare: care este de fapt des­tinația finală a acestor bunuri? Nu cumva Rusia? Dar nu poate fi ignorată nici posibili­tatea ca Germania să încerce să-și construiască o poziție strategică într-o regiune cu importan­ță geostrategică și mai ales energetică. De ase­menea, companiile ger­mane nu pot ignora nicio piață de desfacere sau furnizori de materii prime acum că pierd ac­cesul direct la piața rusă. Tot Trend scrie că în ia­nuarie și februarie importu­rile de produse minerale ale Turkmenistanului din Germania s-au triplat la 2,4 milioane dolari, în condițiile în care importurile generale din această țară au scăzut cu 32%.