Comparație regională. Cât sunt inflația și dobânda de politică monetară în România, Polonia, Cehia și Ungaria? România a ajuns cu inflația la 4,6% și dobânda-cheie la 6,5%, în timp ce în Polonia inflația anuală este 4,9% și rata-cheie este mai scăzută, de

♦ Isărescu, guvernatorul BNR: „România nu a avut cea mai mare inflație în ultimii ani.  Însă, coborârea inflației a fost mai lentă, inflația a fost, în cazul României, mai încăpățânată“. ♦ În timp ce în România vârful inflației a fost de aproape 17%, în anul 2022, Polonia și Cehia au avut cele mai mari niveluri ale inflației, de circa 18%, și în 2022 și în 2023, în timp ce Ungaria s-a delimitat de celelalte țări din regiune, cu o inflație maximă aflată între 24%-26%, în 2022 și 2023.

România a ajuns cu rata anuală a inflației (IPC) la 4,6% (în septembrie) și cu dobânda-cheie la 6,5% (în noiembrie), în timp ce în Polonia inflația anuală este apropiată, de 4,9%, și rata-cheie este mai scăzută decât la noi, de 5,75%, iar Cehia și Ungaria au reușit să coboare inflația spre 3%, însă băncile centrale din cele două țări practică totuși dobânzi de politică monetară diferite, de 4% în Cehia, respectiv 6,5% în Ungaria. Analizând evoluția din ultimii ani se observă că inflația a fost o perioadă pe o pantă ascendentă, urcând în cazul României de la circa 2%, cât era în 2020, la două cifre, vârful apropiindu-se de 17% în anul 2022, pentru ca apoi să coboare spre 6% în anul 2023 și sub 5% în septembrie 2024.

Practic, acum vedem iar inflația și dobânzile pe o pantă de scădere, în timp ce creditarea dă semne de revigorare, după ce anii 2020, 2021, 2022 au fost ani dificili, marcați de pandemie, cu o serie de restricții, război la graniță, criză energetică, inflație mare, creștere a dobânzilor și a ratelor bancare, încetinire a creditării și a economiei, evenimente care au apărut după o perioadă lungă de stabilitate macroeconomică și dobânzi mici. Privind mai în urmă, ne amintim că după Revoluție BNR a avut nevoie de două decenii pentru a învinge inflația – stabilitatea prețurilor fiind principalul obiectiv scris în statutul BNR, în timp ce stabilitatea financiară a căpătat o importanță sporită în ultimii ani. Analizând situația la nivel regional, vedem că în timp ce în România vârful inflației a fost de aproape 17% în anul 2022 și 15,5% în anul 2023, Polonia și Cehia au avut cele mai mari niveluri ale inflației, de circa 18%, și în 2022 și în 2023, în timp ce Ungaria s-a delimitat de celelalte țări din regiune, cu o inflație maximă aflată între 24-26% în 2022 și 2023.

România nu a avut cea mai mare inflație în ultimii ani, iar vârful inflației a fost chiar mult mai redus decât în cazul Ungariei și ceva mai redus decât în Polonia și Cehia. Însă, coborârea inflației a fost mai puțin evidentă, mai lentă, adică dezinflația a fost mai greoaie sau inflația a fost în cazul României mai încăpățânată, după cum reiese din declarațiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.