Conduita politicii monetare și gestionarea lichidității

Cine citeste documente ale BNR, inclusiv minutele sedintelor de politica monetara, constata referiri la gestionarea lichiditatii. Aceasta din urma este parte din modul in care o banca centrala isi formuleaza si aplica politica monetara. Sunt opinii care fac legatura intre injectii de lichiditate ale bancii centrale si mersul inflatiei in ultimii ani la noi sugerandu-se legaturi cvasimecanice. Sunt si opinii care reproseaza BNR ca lasat rate de dobanda pe piata monetara (inter-bancara) sa ajunga la peste 3%, cat sunt in prezent. Merita de aceea sa evidentiem aspecte privind relatia intre cantitatea de moneda de baza (emisa de banca centrala) si conditiile monetare in economie, dinamica inflatiei, echilibrele externe si conduita BNR.

1.Despre lichiditate

Intr-un sens larg, lichiditatea echivaleaza cu banii emisi de banca centrala si cei creati de banci comerciale prin multiplicare, prin credit (“bani interni”/inside money); banii sunt activele cele mai lichide. Dar aceasta afirmatie trebuie relativizata in functie de “taria” banilor, intrucat una este sa detii USD (sau euro) si altceva monede ale unor economii emergente, ale caror conditii macro pot sa fie fragile. Banii nu sunt la fel de tari! Dolarizarea, prezenta in numeroase economii, exprima aceasta stare. Foarte lichide sunt si obligatiunile suverane ale statelor cu economii foarte puternice (ex: SUA, Germania, Canada, etc)