Confruntate cu tensiunea lipsei de lichiditate de pe piața interbancară, băncile mari sunt presate să majoreze dobânzile la depozitele în lei pentru populație și companii. Schimbarea economiilor din lei în valută începe să creeze o problemă

De anul trecut, de când a reapărut inflația, Banca Națională a început să schimbe politica monetară, în încercarea  de a nu pierde controlul inflației care pur și simplu a explodat, depășind toate așteptările: de la o inflație anuală de 2-3%, în martie am ajuns la 10,15% (martie 2022/martie 2021), iar Florin Cîțu, fostul premier, anunță că s-ar putea ca inflația să ajungă și la 15% în acest an, un nivel nemaiîntâlnit de două decenii în România.

De la 1,25% dobână de referință, BNR a ajuns cu dobânda la 3%, iar cu dobânda Lombard, la care se împrumută băncile, la 4%. În acest moment, dobânda Lombard este practic principala dobândă de referință, având în vedere că băncile au ajuns să facă coadă la BNR pentru a lua împrumuturi.

Timp de un deceniu, băncile au beneficiat de o lichiditate în exces, având în vedere că depozitele atrase de la populație și companii au depășit cu mult creditele acordate, surplusul fiind de 30%.