Construcțiile României, aproape de maximele istorice, dar tot mai expuse: scumpiri, taxa pe carbon și dependența de banii publici

Piața construcțiilor din România intră în 2026 aproape de maximele istorice, dar tot mai expusă unei combinații de riscuri pe care nici cele mai bune cicluri nu o pot ignora: scumpirea materialelor, o nouă taxă pe carbon, finanțare selectivă și o dependență structurală de banii publici. La nivel global, tabloul este aproape invers — un pipeline care se subțiază, dar costuri care refuză să cedeze. Iar vocile din piața locală, de la antreprenorii cu capital românesc până la furnizorii de utilaje, spun același lucru cu nuanțe diferite: anii buni au fost reali, însă fragili.

România rămâne, deocamdată, campioana europeană a construcțiilor. Volumul lucrărilor a crescut cu aproape 8% în intervalul ianuarie–noiembrie 2025 față de anul anterior, foarte aproape de recordul din 2023, potrivit raportului anual Colliers. Sectorul a ajuns să cântărească aproape 9% din PIB — mai exact 8,7% în primele trei trimestre —, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană și aproape dublul mediei de 5% a statelor membre. Motorul principal îl reprezintă lucrările de inginerie, acolo unde se regăsesc infrastructura și marile spitale finanțate din fonduri publice, care au atins niveluri record. Construcțiile nerezidențiale au urcat cu peste 11%, iar segmentul rezidențial cu peste 12%, întreaga activitate apropiindu-se de dublul nivelului dinainte de pandemie.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni”, explică Alexandru Atanasiu, Partner Î Head of Construction Services la Colliers. El subliniază că este vorba despre volume de lucrări, nu despre valoarea financiară a investițiilor: „Ritmul și amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menține această direcție, țara va arăta foarte diferit peste 10 ani.”